Curtea Europeană de Conturi constată în continuare deficienţe grave în controalele efectuate de statele membre în ceea ce priveşte frauda privind TVA şi recomandă Comisiei Europene măsuri pentru reducerea acestui fenomen. Între acestea: consolidarea cadrulului de reglementare privind procedurile vamale de import simplificate, astfel încât să nu mai poată fi utilizate abuziv, şi asigurarea unei cooperări directe între autorităţile vamale şi fiscale din statele membre ale Uniunii Europene.
Pentru bunurile importate, TVA-ul este datorată atunci când acestea intră în uniunea vamală a UE. Valoarea taxei se stabilește pe baza declarațiilor vamale. Frauda comisă de comercianții care „se joacă” cu TVA-ul la importuri denaturează concurența pe piața unică și afectează finanțele UE și ale statelor membre. Auditorii au constatat că procedurile vamale de import simplificate sunt o poartă deschisă către astfel de fraude.
„Măsurile existente nu sunt suficiente pentru a preveni și a detecta fraudele cu TVA la importuri atunci când se recurge la proceduri vamale de import simplificate. Valoarea bunurilor importate sub aceste regimuri este ridicată, iar riscul de abuzuri prin practici frauduloase este mare”, a declarat François-Roger Cazala, membrul Curții responsabil de acest audit. „Ar trebui menținut un echilibru corespunzător între facilitarea comerțului și protejarea intereselor financiare ale UE”.
Auditorii au constatat lacune și inconsecvențe în cadrul de reglementare al UE pentru procedurile vamale de import simplificate și în modul în care Comisia Europeană monitorizează acest cadru. Ei recomandă să se introducă și să se pună în aplicare norme armonizate. Nu există astfel de norme, de exemplu, pentru reglementarea funcției de reprezentant fiscal. De asemenea, în țările din UE pe care le-au vizitat, auditorii au observat abordări divergente în ceea ce privește invalidarea codurilor de înregistrare în scopuri de TVA și neconcordanțe între statutul codurilor de TVA și cel al numerelor de înregistrare și identificare a operatorilor economici (EORI). Cu alte cuvinte, operatorii care joacă după reguli proprii în materie de TVA pot continua să desfășoare operațiuni vamale. În plus, sancțiunile variază foarte mult de la un stat membru la altul.
S-au observat, de asemenea, breșe grave la nivelul controalelor naționale ale procedurilor simplificate aplicabile TVA-ului la import. În eșantionul de importuri pe care le-au examinat, auditorii au scos la iveală pierderi semnificative de TVA. Ei nu au putut obține nicio asigurare că bunurile erau transportate din statul membru de import către alt stat membru pentru a fi vândute acolo – deși aceasta este una dintre condițiile care trebuie îndeplinite pentru scutirea de TVA la importul în UE. Auditorii concluzionează că dovada transportului pentru astfel de bunuri ar trebui să se ceară chiar la momentul importului. S-au mai descoperit și cazuri în care importatorii au subevaluat bunurile (în general, telefoane inteligente, textile, încălțăminte și bijuterii) și, implicit, au declarat o valoare mai mică a TVA. Cum accesul la date este limitat, compararea bazei de impozitare a bunurilor importate (declarațiile vamale) cu cea a bunurilor vândute în diferitele state membre se dovedește o adevărată cursă cu obstacole. Dar chiar și așa, orice discrepanță semnificativă – și, prin urmare, suspectă – între aceste sume impozabile ar trebui investigată. Există mai multe propuneri legislative care ar trebui să ajute la remedierea unora dintre deficiențele identificate de auditori, însă aceștia avertizează că riscul de abuz nu va dispărea.
Curtea a observat că nici cooperarea dintre statele membre și de la nivelul UE nu este ireproșabilă. Mai exact, mecanismele utilizate se pot dovedi cronofage și ineficiente în combaterea abuzurilor. În pofida recomandărilor formulate cu ocazia unor audituri anterioare, schimbul de date – în special între administrațiile fiscale și vamale din state membre diferite – rămâne o rotiță care scârțâie în mecanism.
Potrivit auditorilor, două proceduri simplificate aplicabile TVA-ului la import prezintă un risc semnificativ de abuz (Comisia estimează la aproximativ 260 de miliarde de euro valoarea bunurilor importate între 2021 și 2023). Prima, „punerea în liberă circulație – regimul vamal 42”, permite scutirea de TVA a bunurilor importate din țări terțe într-un stat membru al UE, dar destinate să fie comercializate în alt stat membru. A doua procedură prevede o scutire de TVA pentru bunurile importate în UE din țări terțe în cadrul unui regim special pentru comerțul electronic, denumit „ghișeul unic pentru importuri”.
