Planurile strategice ale Bulgariei și României din cadrul politicii agricole comune (PAC), au fost aprobate miercuri, 7 decembrie, de Comisia Europeană.
Noua politică agricolă comună urmează să înceapă la 1 ianuarie 2023 și va beneficia de finanțare în valoare de 270 miliarde euro pentru perioada 2023-2027.
Planul Național Strategic al României (PNS) urmărește îmbunătățirea mijloacelor de subzistență ale fermierilor și a competitivității. Aproximativ 1,1 miliarde euro vor fi pentru investiții în ferme și unități de prelucrare. România utilizează 41 % din bugetul său pentru dezvoltare rurală pentru a încuraja practici ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, în scopul protejării biodiversității. Se preconizează că 611.000 de hectare de teren vor face obiectul unor astfel de practici. Pentru a menține atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone, cu finanțare pentru întreprinderi și infrastructură.
Spre deosebire de perioadele de programare anterioare, PNS 2023-2027 cuprinde instrumente de sprijin finanțate atât din Fondul European de Garantare Agricolă (plățile directe și intervenții sectoriale (măsuri pentru susținerea pieței), cât și din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (politica de dezvoltare rurală).
PNS prevede 89 tipuri de intervenții, incluzând 51 intervenții prin FEGA și 38 intervenții prin FEADR urmărindu-se mutarea accentului de la conformitate către rezultate și performanță, pentru a atinge obiectivele europene și naționale.
Totodată, PNS va introduce un instrument de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole prin care se acordă despăgubiri în caz de calamități.
Ministerul Agriculturii menționează că pentru realizarea PNS 2023-2027 a avut o amplă consultare cu reprezentanții celor aprox. 160 de organizații publice şi private care fac parte din structuri parteneriale. În perioada de elaborare a PNS au fost organizate peste 40 reuniuni ale Comitetului Consultativ Tematic și ale grupurilor de lucru tematice.
Totodată, a existat un dialog continuu cu reprezentanții Comisiei Europene, aceștia oferind sprijinul necesar pentru îmbunătățirea documentelor.
