Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în valoare de 29,2 miliarde de...

Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, în valoare de 29,2 miliarde de euro, pentru investiții și reforme

Proiectele finanțate trebuie finalizate până în 2026

Comisia Europeană a aprobat, la 27 septembrie 2021, PNRR-ul României, în valoare de 29,2 miliarde de euro, pentru investiții și reforme.

„Această finanțare va sprijini implementarea investițiilor cruciale și măsurilor de reformă subliniate în planul de redresare și reziliență al României. Va juca un rol crucial în permiterea României de a ieși mai puternică din pandemia de Covid-19”, arată un comunicat al Comisiei.

Din cei 29,2 miliarde de euro, 41% sunt alocați tranziției „verde” și combaterii schimbărilor climatice și 21% pentru digitalizarea României.

Proiectele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă sunt împărțite în felul următor:

1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

– 1630 km construiți de rețele de apă

– 2470 km construiți de rețele de canalizare

– conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

– plantate 45.000 de hectare de pădure

– 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

– ţinta de 55% grad de reciclare in 2025

– 553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

– 434 km de autostradă construiți

– 52 stații electrice construite

– 625 hectare de perdele forestiere

– implementarea unui nou sistem de taxare “poluatorul plăteşte”

– înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026

– 311 km de cale ferată modernizată

– 110 km de cale ferată electrificată

– 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare

– 12,7 km de rețea nouă de metrou

– 32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

– 1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic

– 2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie – 1,62 miliarde de euro

– 400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon

– finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

– legarea ministerelor într-o singură rețea

– 8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică

– 300.000 de funcționari publici instruiți digital

– internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

– creştere venituri colectate cu 3% din PIB

– 600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF

– pensii speciale limitate

– sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

– 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor

– 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă

– 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

– 140.000 mp construiți pentru locuințe sociale

– 880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural

– 420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)

– 6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro

– 30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare

– 3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

– 10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro

– 200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal

– 3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate

– 26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți

– 30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate

– 10 unităţi medicale mobile

13.România Educată – 3,6 miliarde de euro

– 50 de şcoli noi

– 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor

– 75.000 săli de clasă dotate cu mobilier

– 20.000 locuri de recreere şi lectură

– 20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare

– 1175 SMART LAB-uri

– 140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

În evaluarea Planului, Comisia a ținut cont de 11 criterii condiționate de următoarele:

– măsurile au un impact pe termen lung;

– măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;

– pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;

– planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;

– planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;

– planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.

Consiliul UE va avea la dispoziție, procedural, patru săptămâni pentru adoptarea propunerii Comisiei.

Aprobarea acordată de Consiliu va permite rambursarea a 3,6 miliarde de euro României ca prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma total alocată României.

Comisia Europeană va continua să autorizeze rambursarea fondurilor bazându-se pe îndeplinirea satisfăcătoare a pragurilor și obiectivelor subliniate în planul de redresare și reziliență, ceea ce ar trebui să reflecte progresele în implementarea investițiilor și reformelor.

Granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro

Comisia Europeană a adoptat o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.

MRR este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde de euro (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandem ia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.

Comisia Europeană a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în plan sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența econom ică și socială a României.

Asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale a României

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi. Printre aceste măsuri se numără și eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032. Reformele care promovează transportul sustenabil includ decarbonizarea transportului rutier, impozitarea ecologică, stimulente pentru vehiculele cu emisii zero și transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă. Planul pune, de asemenea, un accent puternic pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice.

În evaluarea sa, Comisia Europeană a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Consolidarea rezilienței economice și sociale a României

Comisia Europeană consideră că planul României include un set amplu de reforme și investiții care se consolidează reciproc și care contribuie la abordarea eficace a tuturor provocărilor economice și sociale evidențiate în recomandările specifice adresate României sau a unei părți semnificative a acestora.

Se preconizează că realizarea reformelor și a investițiilor în domeniul social și educațional va aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a adm inistrației publice, inclusiv prin îm bunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îm bunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de m uncă mai puternică, favorizând creșterea econom ică. Reformele em blematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stim uleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general. Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Sprijinirea proiectelor emblematice de investiții și de reformă

Planul României propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice ale UE. Este vorba despre proiecte de investiții specifice care abordează aspecte comune tuturor statelor membre, în domenii care creează locuri de muncă și creștere economică și care sunt necesare pentru tranziția verde și cea digitală. De exemplu, planul românesc include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

În urma evaluării s-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre măsurile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ mediul, în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul MRR.

Sistemele de control instituite de România sunt considerate adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii. Planul oferă suficiente detalii cu privire la modul în care autoritățile naționale vor preveni, depista și corecta cazurile de conflict de interese, corupție și fraudă legate de utilizarea fondurilor.

Președinta Ursula von der Leyen a declarat: „Sunt încântată să anunț aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de redresare și reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde EUR. Fiind axate pe asigurarea tranziției verzi și a tranziției digitale și mergând de la îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor până la îmbunătățirea conectivității și a competențelor digitale, măsurile prevăzute în plan au potențialul să producă o transformare autentică. Vă vom fi alături în anii următori pentru a ne asigura că investițiile și reformele ambițioase prevăzute în plan sunt implementate integral”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor, a declarat: „Astăzi, am aprobat planul de redresare al României, care îi va permite să iasă mai puternică din criză și să stimuleze creșterea economică. Planul va ajuta România să își decarbonizeze economia, prin măsuri de eliminare trep tată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit, care ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă. De asemenea, măsurile propuse vor promova transportul sustenabil și vor îmbunătăți eficiența energetică a clădirilor publice și private. Salutăm accentul pus pe îmbunătățirea conectivității și a securității cibernetice, precum și pe digitalizarea administrației publice, a asistenței medicale și a educației, consolidându-se astfel dezvoltarea competențelor digitale. Prin realizarea de reform e sociale și educaționale susținute de investiții, România ar trebui să stimuleze creșterea economică prin abordarea unor probleme structurale de lungă durată, întărind mediul de afaceri și reducând birocrația”.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat: Odată cu unda verde dată astăzi de Comisie pentru planul de redresare și reziliență, România face un pas important către un viitor mai prosper, mai competitiv și mai sustenabil. Este un plan de mare amploare, atât în ceea ce privește valoarea finanțării pe care România urm ează să o primească, cât și natura ambițioasă a reform elor și a in vestițiilor prevăzute. Comisia Europeană va sprijini autoritățile române în cadrul eforturilor de îndeplinire a acestor angajam ente, care, dacă vor fi realizate cu succes, vor aduce beneficii uriașe cetățenilor și întreprinderilor din România.”

Comisia va autoriza următoarele plăți pe baza îndeplinirii satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor prezentate în planul de redresare și reziliență, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea investițiilor și a reformelor.