Comisia Europeană a deschis 9 proceduri de infringement împotriva României, alături de alte state membre, pentru că nu a transpus la timp în legislaţia naţională o serie de directive europene. Bruxelles-ul cere explicaţii şi le oferă statelor membre două luni pentru a corecta problemele.
Unul din cele mai importante dosare vizează protecţia jurnaliştilor şi a organizaţiilor civice împotriva proceselor abuzive. Sunt acele acţiuni în instanţă folosite nu neapărat pentru a câştiga un proces, ci pentru a intimida şi reduce la tăcere persoane care fac dezvăluiri sau critică probleme de interes public.
Noua directivă europeană ar trebui să ofere jurnaliştilor, activiştilor şi organizaţiilor neguvernamentale instrumente pentru a combate astfel de acţiuni. În speţă, instanţele pot respinge mai rapid cererile vădit neîntemeiate, iar victimele pot primi protecţie şi despăgubiri. România este printre statele care nu au comunicat încă transpunerea completă a acestor reguli, 13 la număr.
Un alt caz important pentru România este cel legat de infracţiuni grave de mediu. Uniunea Europeană cere reguli mai dure împotriva poluării şi distrugerii mediului, cu sancţiuni mai severe pentru fapte care produc pagube importante.
Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra altor domenii: condiţiile de primire a solicitanţilor de azil, eficienţa energetică a clădirilor, controlul transporturilor de mărfuri periculoase sau regulile pentru pieţele financiare.
România este vizată de infringement și în problema reducerii reducerea cerințelor de raportare pentru operatorii economici.
Comisia trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neplata la timp a farmaciilor
În același timp, Comisia Europeană a decis să trimită România [INFR(2024)4004] în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu a asigurat plata operatorilor de farmacii de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în termenele stabilite de Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților (Directiva 2011/7/UE). Comisia consideră că în România întârzierile plăților sunt atât sistemice, cât și persistente. În temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (b) din directivă, entitățile publice care furnizează asistență medicală trebuie să deconteze tranzacțiile comerciale în termen de maximum 60 de zile calendaristice. CNAS a depășit în mod constant acest termen la efectuarea plăților către farmaciile care furnizează medicamente pacienților. Prin faptul că nu s-a asigurat că CNAS efectuează plățile către operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul directivei. În aprilie 2024, Comisia a trimis României o primă scrisoare de punere în întârziere, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 și de un aviz motivat suplimentar în ianuarie 2026. Comisia consideră că eforturile depuse de autorități au fost, până în prezent, insuficiente. Prin urmare, Comisia trimite România în fața CJUE.
