România va păstra în continuare în funcțiune a centralelor pe cărbune, a anunțat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, la Palatul Victoria, așa cum, de altfel, o fac și alte state europene care încearcă să-și protejeze populația în fața prețurilor mari la energie.
“România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din orașul Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic, energie electrică și aburi pentru Compania Ford și cele de la Govora care, în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea agent termic pentru locuitorii municipiului Râmnicu Vâlcea”, a spus Ivan într-o declarație susținută la sediul Guvernului.
Prin modificarea PNRR, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu, și anume situația de a avea un potențial blackout, în anumite condiții, în această iarnă, va fi 100% evitată, lucru care ne asigură că avem în continuare foarte clar modul în care vom trece această iarnă, a explicat ministrul.
România risca să plătească penalități de până la 1,8 miliarde de euro la Comisia Europeană, pentru neînchiderea centralelor pe cărbune pânp la afârșitul acestui an.
Derogarea a fost cerută întrucât centralele pe gaz, care ar trebui să le înlocuiască pe cele pe cărbune, nu sunt încă gata. România a prezentat CE mai multe variante și scenarii, între care unul extrem – o pană uriașă de curent, în condiții de iarnă grea, combinată cu oprirea tuturor grupurilor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia.
Potrivit planurilor CE, România ar fi trebuit să scoată din funcțiune 1.750 MW (Rovinari 6 – 330 MW, Turceni 4 – 330 MW, Ișalnița 7 – 315 MW, Turceni 7 – 330 MW, Craiova 1 & 2 – 2 x 150 MW, Govora 3 & 4 – 2 x 50 MW și Iași – 50 MW), adică mai mult decât puterea instalată de la Cernavodă.
Rezolvarea, temporară, a problemei legată de producerea energiei electrice face ca mii angajați să-și păstreze locurile de muncă, fără ca aceștia să cadă în sarcina statului prin intrarea în șomaj la început de iarnă.
