Comisia Europeană a adoptat miercuri un pachet privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, care urmărește să simplifice accesul lucrătorilor mobili la drepturile de securitate socială și să faciliteze recunoașterea calificărilor profesionale în Uniunea Europeană.
Pachetul cuprinde o comunicare și cinci propuneri legislative privind pașaportul european de securitate socială, portabilitatea competențelor, consolidarea Autorității Europene a Muncii (ELA), recunoașterea calificărilor profesionale și calificările resortisanților țărilor terțe.
Pașaportul european de securitate socială (ESSPASS) va permite lucrătorilor să solicite și să primească online documente precum cardul european de asigurări sociale de sănătate și documentul portabil A1 pentru lucrătorii detașați.
Documentele vor putea fi stocate și prezentate prin portofelul UE pentru identitatea digitală, iar administrațiile naționale le vor putea verifica electronic.
Comisia estimează că, în 12 ani, digitalizarea ar putea genera economii de până la 64 de milioane de euro pentru întreprinderi, 69 de milioane de euro pentru furnizorii de servicii medicale și 72 de milioane de euro pentru inspectoratele de muncă. Semnăturile digitale ar putea evita fraude de până la 277 de milioane de euro în aceeași perioadă.
De asemenea, Comisia propune emiterea calificărilor într-un format digital standardizat și crearea unui instrument european prin care angajatorii și lucrătorii să poată compara gratuit calificările obținute în diferite state membre.
Pentru profesiile reglementate, procedura digitală obligatorie de recunoaștere ar urma să reducă durata procesării de la aproximativ trei luni la cinci săptămâni pentru profesii precum medic, asistent medical, inginer sau profesor.
Comisia propune și extinderea recunoașterii automate prin cadre comune de formare. Primul cadru adoptat vizează fizioterapeuții, iar pentru alte 10 profesii există o listă preliminară.
Pentru calificările obținute în afara UE, procedurile ar urma să fie standardizate și reduse de la o durată medie de aproximativ 14 luni la patru luni. Pentru șapte profesii care beneficiază deja de standarde europene de formare, calificările emise de instituții acreditate din afara UE și evaluate de organisme europene de asigurare a calității ar urma să fie recunoscute automat.
Statele membre își păstrează competențele privind accesul persoanelor pe teritoriul lor și condițiile de exercitare a profesiilor.
Comisia propune extinderea atribuțiilor Autorității Europene a Muncii (ELA) pentru a sprijini autoritățile naționale prin evaluări de risc, cooperare transfrontalieră și schimb de expertiză.
Mandatul autorității ar urma să includă și combaterea abuzurilor împotriva lucrătorilor din țări terțe și a muncii ilegale. Procedura de mediere în litigiile transfrontaliere ar fi, de asemenea, simplificată.
Potrivit datelor Comisiei, în 2024 aproximativ 14 milioane de europeni locuiau într-un alt stat membru, dintre care peste 10 milioane aveau vârsta de muncă. Aceștia reprezentau 3,9% din populația UE de vârstă activă. Un sondaj Eurobarometru indică faptul că 18% dintre respondenți ar dori să lucreze într-o altă țară.
Propunerile trebuie adoptate de Parlamentul European și Consiliul UE. Digitalizarea documentelor de securitate socială va începe cu documentul A1, iar introducerea celorlalte documente va avea loc etapizat.
Comisia estimează că modificările privind calificările din afara UE vor fi aplicabile în termen de doi ani de la adoptare, iar calificările digitale și procedurile simplificate pentru profesiile reglementate în termen de trei ani. Pentru ELA, implementarea modificărilor este estimată pentru perioada 2028–2030.
