În cadrul reuniunii de la Paris, Comisia pentru egalitate și nediscriminare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat, luni, 3 decembrie a.c., raportul senatorului Viorel Badea, membru al delegației Parlamentului României la APCE, pe tema promovării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. De asemenea, membrii comisiei au aprobat în unanimitate proiectul de rezoluție aferent acestui raport și l-au transmis spre examinare și vot în plenul APCE, cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a APCE (Strasbourg, 21-25 ianuarie 2019).
În expunerea sa, senatorul Badea a relevat faptul că, în contextul împlinirii a două decenii de la intrarea în vigoare a Convenţiei-cadru pentru protecția minorităților naționale, prin intermediul acestui raport s-a dorit o trecere în revistă a situaţiei actuale, fiind luate în considerare: răspunsurile la chestionarul transmis celor opt delegații naționale ale căror guverne nu sunt părți la Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale (Andorra, Belgia, Franța, Grecia, Islanda, Luxemburg, Monaco și Turcia), concluziile desprinse în urma reuniunii Subcomisiei pentru drepturile minorităţilor ale cărei lucrări au avut loc la Bucureşti în noiembrie 2017, precum și informaţiile prezentate în cadrul întâlnirilor bilaterale, pe parcursul redactării proiectului de raport, cu reprezentanţii minorităţii turce din Tracia de Vest.
Raportorul român a arătat că, deși considerată inițial o vulnerabilitate, absenţa unei definiţii juridice a minorităţii naţionale nu mai este considerată un obstacol în calea ratificării Convenţiei-cadru, contribuind în cele din urmă la rezistenţa acestui instrument juridic internaţional. A mai adăugat că această abordare flexibilă a oferit statelor o marjă de apreciere în vederea adaptării Convenției-cadru la specificitatea fiecărei jurisdicţii naţionale.
Totodată, senatorul Badea a atras atenția asupra unei tendinţe nefaste care continuă să se manifeste în Europa şi anume, repolitizarea protecţiei drepturilor minorităţilor naţionale, prin instrumentalizarea şi analizarea acestora în mod predilect din perspectiva securităţii. Este, în opinia sa, o tendinţă regretabilă în condiţiile în care este încurajată o dinamică adversarială şi o readucere în prim plan a argumentelor periculoase care se bazează pe protecţia minorităţilor înrudite pentru a justifica intervenţia, indiferent de natura sa, pe teritoriul statului de reşedinţă al persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, intervenţie care contravine principiilor consacrate ale dreptului internaţional. În acest context, a reamintit că, în 2001, Comisia de la Veneţia a adoptat raportul privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale de către statul lor înrudit şi în care detaliază limitele intervenţiei unui stat în sprijinul minorităţii sale care trăieşte în alt stat.
Parlamentarul român a subliniat de asemenea că este nevoie ca fiecare societate să acorde o atenție deosebită creării condițiilor adecvate pentru exprimarea neîngrădită a identității şi culturii minorităţilor naţionale.
În încheiere, senatorul Badea a menționat că aspectele referitoare la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie abordate într-o cheie pragmatică, axată pe importanţa respectării acestor drepturi şi pe crearea unor societăţi integrate, care să permită identificarea unor soluţii sustenabile, atât în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cât şi al societăţilor noastre în ansamblu.
