Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a publicat, luni, analiza sa în ceea ce priveşte prevederile art. 7 al noii Legi a educației din Ucraina, care se referă la folosirea, în educație, a limbii de stat și a limbilor persoanelor aparținând minorităților, document care conține o serie de obiecții și recomandări adresate autorităţilor ucrainene.
În primul rând, în documentul citat, Comisia de la Veneția a subliniat că este un scop legitim și lăudabil ca statele să promoveze întărirea limbii de stat prin învățarea acesteia de către toți cetăţenii, ca o modalitate de a aborda inegalitățile existente și de a facilita o integrare mai eficientă a persoanelor aparținând minorităților naționale în societate. “În timp ce introduce o reformă cuprinzătoare a sistemului educațional ucrainean, care pare a fi primit pozitiv la nivel global, noua Lege a Educației propune și noi principii de utilizare a limbilor ca mijloc de educație și ca subiect de instruire. Îndeosebi, articolul 7 al noii Legi, prin reducerea domeniului educației în limbile minorităților, în special la nivel secundar, a atras critici și proteste puternice atât pe plan intern, cât și pe plan international”, precizează experţii Comisiei.
Potrivit analizei, această critică pare justificată din mai multe motive. Articolul, așa cum a fost adoptat, este cu totul diferit de proiectul pe care au fost consultate minoritățile. Comisia aminteşte că respectarea dispozițiilor internaționale și constituționale relevante sunt esențiale atunci când se introduc reforme cuprinzătoare care vizează drepturile deja existente și bine stabilite ale minorităților naționale.
“Claritatea şi precizia legală sunt esențiale atunci când se aplică principiile internaționale relevante. Însă, nivelul precis de protecție a drepturilor lingvistice acordate de articolul 7 cetățenilor Ucrainei minoritățile rămân neclare. Articolul 7 conține ambiguități importante și nu pare să ofere orientările necesare unei legi-cadru în aplicarea obligațiilor internaționale și constituționale ale țării. Aceasta conține anumite garanții pentru educația în limbile minorităților, limitată în principal la învățământul primar, deși domeniul exact al acestor garanții nu este atât de clar cât ar putea fi. De fapt, permite schimbarea radicală a regimului lingvistic anterior, cel puțin în învățământul secundar, către un sistem axat pe utilizarea obligatorie a limbii ucrainene ca limbă de învățământ”, transmit experţii Consiliului Europei.
Potrivit Comisiei, această ambiguitate ar putea duce la o diminuare substanțială a posibilităților persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăţa în limbile lor, ceea ce ar constitui o interferență disproporționată cu drepturile existente ale persoanelor aparținând minorităților naționale. În plus, termenul scurt pentru punerea în aplicare a noilor norme ridică îngrijorări serioase cu privire la calitatea educației.
Pe de altă parte, deoarece articolul 7 este o dispoziție legislativă-cadru și deoarece nu specifică modalitățile prin care urmează să fie pus în aplicare, există loc pentru o interpretare și aplicare care să fie mai în concordanță cu protecția minorităților naționale. Comisia de la Veneția salută faptul că autoritățile ucrainene sunt gata să folosească astfel de posibilități. “În ceea ce privește învățământul primar, articolul 7 conține anumite garanții numai pentru continuarea învățământului în limbile minorităților, dar nu este și un obstacol. Comisia de la Veneția înțelege că autoritățile ucrainene par să intenționeze să continue învățarea majorității subiectelor din limbile minorităților în clasele specifice pentru minoritățile naționale. În ceea ce privește învățământul secundar, articolul 7, menit în mod clar să sporească rolul limbii de stat și să reducă rolul limbilor minoritare, oferă în continuare loc pentru o anumită flexibilitate. Legea învățământului este o lege cadru și Legea privind învățământul secundar general, care urmează să fie adoptată, ar putea oferi soluții mai detaliate și mai echilibrate. Dacă legea a fost pusă în aplicare într-o manieră prin care limbile minoritare ar putea fi predate doar ca subiect și nu ar mai fi posibilă predarea altor subiecte în limba minorității, aceasta ar putea fi o interferență disproporționată cu drepturile existente ale minorităților. Cu toate acestea, articolul 7 alineatul (4) oferă un temei juridic pentru predarea altor subiecte în limbile oficiale ale UE”, se mai arată în document.
Intenția autorităților ucrainene pare, într-adevăr, să utilizeze această dispoziție pentru a permite, de asemenea, predarea altor subiecte în aceste limbi. “Aceasta ar putea fi o soluție acceptabilă pentru aceste limbi, dar numai dacă există garanții suficiente în legislația de punere în aplicare, specificată în urma unei consultări adecvate a minorităților, că sfera acestei predări va fi suficientă pentru a permite studenților să atingă un nivel ridicat de competență orală şi scrisă , permițându-le, de asemenea, să abordeze probleme complexe. Rezultatele discuțiilor bilaterale actuale cu statele-din care fac parte minoritățile ar putea oferi o contribuție utilă la punerea în aplicare a articolului 7 în această privință. Cu toate acestea, articolul 7 alineatul (4) nu oferă o soluție pentru limbile care nu sunt limbi oficiale ale UE, în special limba rusă, ca fiind cea mai utilizată limbă după cea de stat. Tratamentul mai puțin favorabil asupra acestor limbi este dificil de justificat și, prin urmare, ridică probleme de discriminare”, mai spun experţii.
Având în vedere considerațiile de mai sus, soluția adecvată ar fi, fără îndoială, modificarea articolului 7 și înlocuirea acestei dispoziții cu una mai echilibrată și mai clar formulată, mai transmit experţii. În special, problema abordării discriminatorii a altor limbi minoritare – care nu sunt limbi oficiale ale UE – ar trebui abordată în acest context.
Cu toate acestea, multe alte preocupări pot fi abordate imediat prin alte acte legislative și prin punerea în aplicare a articolului 7 aşa cum a fost adoptat, în special prin Legea privind învățământul secundar general. În acest sens, Comisia de la Veneția recomandă în special: să utilizeze pe deplin, în momentul adoptării legislației de punere în aplicare, posibilitățile oferite de paragraful 4 din articolul 7 pentru a asigura un nivel suficient de predare în limbile oficiale ale Uniunea Europeană pentru respectivele minorități; să continue să asigure o proporție suficientă de educație în limbile minorităților la nivel primar și secundar, pe lângă învățarea limbii de stat; să îmbunătăţească calitatea predării limbii de stat; să modifice prevederile tranzitorii privind legea învățământului, pentru a oferi un interval de timp mai îndelungat în vederea implementării treptate a reformei și mai recomandă ca școlile private să nu fie vizate de noua lege, adică să poată funcționa cu predarea exclusivă în orice limbă, plus limba și literatura ucraineană, studiate ca materii separate şi să scutească școlile private de noile cerințe de limbă în conformitate cu Articolul 13 din Convenția-cadru.
De asemenea, Comisia recomandă Kievului să intre, în cadrul implementării noii Legi educaționale, într-un nou dialog cu reprezentanții minorităților naționale și cu toate părțile interesate cu privire la limba de învățământ şi să se asigure că implementarea Legii nu pune în pericol păstrarea patrimoniului cultural al minorităților și continuitatea învățământului de limbă minoritară în școlile tradiționale.
Analiza completă a Comisiei de la Veneţia poate să fie citită pe site-ul Consiliului Europei.
