Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului României și Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, a organizat luni, 8 aprilie 2024, conferința,,Inteligența Artificială – etică și drepturile omului”, un eveniment interdisciplinar și dinamic, caracterizat de un concept inovator.
Dezbaterile s-au axat pe teme esențiale privind aplicarea drepturilor omului – respectarea valorilor fundamentale umane, a libertăților și demnității fiecărui individ, transparența în dezvoltarea algoritmilor și a sistemelor inteligenței artificiale, evitarea impactului negativ asupra vieții private, nediscriminarea și dreptul la securitate – necesitatea unor standarde etice comune și a colaborării internaționale pentru prevenirea dezvoltării unor tehnologii cu repercusiuni negative la nivel global. De asemenea, s-a discutat despre elaborarea de ghiduri care să asigure o dezvoltare și implementare responsabilă a inteligenței artificiale.
În deschiderea conferinței, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului României și vicepreședinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, senatorul Remus Negoi, a subliniat rolul esențial al dezbaterii privind dimensiunea etică a inteligenței artificiale – modalitățile concrete care asigură echilibrul între drepturile fundamentale ale omului (viața privată și dreptul la libertatea de exprimare) și accesul la informație, luând în considerare și alte valori importante (protecția consumatorului, inovare și libertate în afaceri). Totodată, senatorul Remus Negoi a subliniat necesitatea ,,armonizării legislației noastre cu cea europeană, precum și implementarea măsurilor din recomandarea UNESCO privind etica inteligenței artificiale, dar și cunoașterea noilor provocări și implicarea imediată a autorităților, începând de la clarificarea aspectelor de reglementare”.
De asemenea, senatorul Remus Negoi a propus participanților să includă în discuții și legea adoptată de Parlamentul European acum trei săptămâni, act care reglementează utilizarea inteligenţei artificiale (AI), o legislaţie unică în lume care îşi propune să garanteze siguranţa şi respectarea drepturilor fundamentale şi să stimuleze inovaţia. “Legea AI permite utilizarea gratuită a AI cu risc minim. Aceasta include aplicații precum jocurile video cu AI sau filtrele de spam. Majoritatea sistemelor AI care sunt, în prezent, în UE se încadrează în această categorie. Odată ce un sistem AI este pe piață, autoritățile sunt responsabile de supravegherea pieței, implementatorii asigurării supravegherii și monitorizarea umană, iar furnizorii au un sistem de monitorizare post-piață”, a menționat președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități a Senatului României și vicepreședinte al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO.
Președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, deputatul Ana-Maria Cătăuță, a accentuat necesitatea reglementării legislative a inteligenței artificiale. “Inteligența artificială trebuie să fie legală, asigurând respectarea tuturor legilor și a reglementărilor aplicabile. România merge cu pași siguri către viitor, iar acest lucru se reflectă în numeroasele dezbateri publice intense și în dorința tot mai evidentă de a promulga legi cu privire la inteligența artificială. Este un semn clar al angajamentului nostru față de inovație și progres, arătând că suntem conștienți de importanța și impactul pe care tehnologia AI îl are și îl va avea asupra societății noastre. Doar așa ne putem asigura că utilizarea inteligenței artificiale în România este ghidată de politici solide, principii etice, de respectarea drepturilor omului, promovând în același timp inovația și dezvoltarea sustenabilă”.
De asemenea, deputatul Ana-Maria Cătăuță a subliniat rolul esențial al integrării inteligenței artificiale în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării arheologice și istorice. „Avem o oportunitate uriașă de a accelera descoperirile și interpretările noastre despre trecut, de a conserva și de a promova bogăția culturală și istorică pentru generațiile viitoare. Uniunea Europeană și România depun eforturi pentru a-și păstra toate resursele culturale și creative în format digital, acumulând datele necesare pentru a pune IA în slujba patrimoniului cultural și a muzeelor sale”.
Totodată, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a făcut un apel la responsabilitate „în dezvoltarea și utilizarea inteligenței artificiale, asigurându-ne că viitorul acesteia servește omenirea și respectă demnitatea fiecărei persoane, că este sigură, transparentă, nediscriminatorie, respectând în același timp și legislația și drepturile omului”, a precizat deputatul Ana-Maria Cătăuță.
Ambasadorul extraordinar și plenipotențiar, Delegat permanent al României pe lângă UNESCO, E.S. Simona-Mirela Miculescu, a transmis, în cadrul conferinței, că „timp de decenii, în conformitate cu mandatul său unic, UNESCO a condus dezbateri și negocieri internaționale pentru a se asigura că evoluțiile rapide înregistrate în știință și tehnologie sunt însoțite de garanții etice solide”. „Organizația a stabilit standarde globale, menite să maximizeze beneficiile descoperirilor științifice, reducând, în același timp, riscurile care sunt asociate. Creșterea rapidă a tehnologiilor bazate pe utilizarea inteligenței artificiale a creat, e adevărat, uriașe posibilități în domeniile medicinei, economiei, apărării sau a securității și, desigur, numeroase aplicații se regăsesc și în domeniile de bază ale UNESCO, adică – educația, cultura, știința și comunicarea. Asistăm la o revoluție nu doar tehnologică, ci și una antropologică, ce transformă în profunzime, zi de zi, viața a miliarde de oameni. Aceste schimbări ridică, însă, serioase întrebări etice legate de combaterea discriminărilor și a stereotipurilor, inclusiv cele legate de gen, de fiabilitatea informațiilor, de viața privată, protecția datelor, ca și de apărarea drepturilor omului”, a subliniat E. S. Simona-Mirela Miculescu.
De asemenea, în cadrul evenimentului au susținut alocuțiuni și intervenții: senatorul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă, Eduard Mititelu, secretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Madlen Șerban, Secretar General al Comisiei Naționale pentru UNESCO, Vasile – Aurel Căuș, deputat în cadrul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, Andrei Luca, director în cadrul MAE, Mircea Duțu, director al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Adrian Bulgaru, director executiv al Institutului Român pentru Drepturile Omului, Christian Săcărea, prorector Universitatea Babeș-Bolyai, Emilian Mihailov, director – Centrul de cercetare în etică aplicată, Universitatea din București, Ioana Mischie, UNATC, Cristian Ducu, Centrul de Cercetare Avansată în Management și Etică Aplicată (CELTC- RO), Rareș Pădure, student, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica Timișoara, Ana Drăgulinescu, laureată burse private L’Oreal -UNESCO 2023 și Ana Simona Prică, membră ,,Women for AI – UNESCO”.
Aspectele cheie dezbătute în cadrul conferinței au vizat asigurarea transparenței în procesul de luare a deciziilor al algoritmilor de IA, cine sunt responsabili în cazul unei erori sau a unui prejudiciu cauzat de un sistem de IA, cum pot algoritmii de IA să afecteze drepturile fundamentale, cum ar fi drepturile la confidențialitate și liberă exprimare, cum putem preveni și aborda discriminarea și biasele în algoritmii de IA, cum ne asigurăm că sistemele de IA sunt protejate împotriva manipulării sau utilizării nefavorabile, care sunt consecințele potențiale ale unor sisteme de IA nesigure, cum influențează IA locurile de muncă și economia în general, cum putem asigura o tranzitie echitabilă și inclusivă într-o lume în care IA devine tot mai prezentă, cum sunt protejate datele personale în era IA, ce măsuri pot fi luate pentru a evita abuzurile legate de colectarea și utilizarea datelor, dacă există un concept de ”drept al inteligenței artificiale”, care ar trebui să fie rolul guvernului și instituțiilor de reglementare în controlul dezvoltării și utilizării IA, cum putem evita supravegherea excesivă și încălcările de drepturi în numele securității, cum putem crește nivelul de înțelegere a populației despre IA și implicațiile acesteia asupra societății, precum și cum ar trebui să fie adaptate sistemele educaționale pentru a pregăti oamenii pentru lumea dominată de IA.
