În zilele de 8 și 9 noiembrie 2023, Accademia di Romania in Roma, în colaborare cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași; Comisia Română pentru Arheologie; Universitatea Lucian Blaga din Sibiu; Muzeul de Istorie și Arheologie ICEM; Muzeul Vrancei; Muzeul Național de Istorie și Arheologie din Constanța; Institutul Național al Patrimoniului din București; Muzeul Municipiului București; Institutul de Arheologie din Iași; Muzeul Național din Neamț; Muzeul de Istorie din Roman; Institutul de Istorie A.D. Xenopol; Universitatea din Viena, organizează conferința internațională On the Fringe of the Empires. Society, Economy and Artefacts in Late Antiquity and the Middle Ages (3rd-15th c. AD).
Conferința face parte din evenimentele Școlii Române din Roma organizate în marja Expoziției de patrimoniu ”Dacia, ultima frontieră a Imperiului Roman”, Roma, Museo Nazionale Romano – Terme di Diocleziano, eveniment promovat de Ambasada României în Italia și realizat de MNIR cu sprijinul Ministerului Culturii.
La conferință vor participa profesori de la universități și instituții de prestigiu din România, precum: conf. dr.Iulian Moga, cu preocupări legate de istoria religiilor, istorie antică grecească și romană; Dumitru-Dănuț Aparaschivei, Cercetător științific I, Doctor, cu preocupări legate de arheologie romană clasică și târzie, istorie militară romană, fortificații romane, limes; Constantin Băjenaru, Cercetător științific III, Doctor, cu preocupări legate de arheologie romană clasică și târzie, istorie militară romană, fortificații romane, limes; Cozmin-Valerian Broșteanu, Doctorand, cu preocupări legate de arheologie romană târzie, istoriografie, prosopografie, ideologie imperială; Pavel-Flavian Chilcoș, Doctorand, cu preocupări legate de arheologie romană târzie, istoriografie, prosopografie, ideologie imperială; Alex-Marian Cornea, Muzeograf debutant, Masterand, cu preocupări legate de ceramica romană, arheologie romană clasică și târzie, limes; Marian Mocanu, Cercetător științific II, Doctor, cu preocupări legate de ceramica romană, arheologie romană clasică și târzie, limes;Lucian Munteanu, Cercetător științific I, Doctor, cu preocupări legate de numismatică antică și medievală, arheologie romană, Barbaricum, limes; Alexander Rubel, Cercetător științific I, Doctor, cu preocupări legate de arheologie romană clasică și târzie, strategie imperială romană, limes; Radu Petcu, Cercetător științific, Doctor, cu preocupări legate de arheologie romană clasică și târzie, fortificații romane, strategie imperială romană; Andrei Baltag, Bursier „Vasile Pârvan”, Asistent de cercetare științifică, Doctorand, cu preocupări legate de numismatică medievală, arheologie romană clasică și târzie, arheologie medievală; prof. dr. asociat Lilia Dergaciova, cu preocupări legate de numismatică medievală, arheologie medievală, sigilografie; conf. dr. Silviu Purece, cu preocupări legate de numismatică și arheologie romană, istorie militară romană; Mihail Ciobanu, Asistent de cercetare științifică, Doctor, cu preocupări legate de istorie medievală, Cartografie, genealogie medievală și modernă.
În Europa Centrală și de Răsărit, tranziția de la Antichitate la Evul Mediu a implicat o serie de evenimente, transformări și reacții particulare, care au reconfigurat și remodelat semnificativ structura socială, relațiile economice, dar și dinamica cultural-spirituală, cu repercusiuni evidente până în zilele noastre.
Bazat pe o structură complexă și eficientă, Imperiul Roman a dezvoltat un sistem coerent de guvernare, sub conducerea împăraților, autorităților locale și provinciale. Cu rol civilizator și dătător de stabilitate, politica romană, prin instrumentele administrative și forța sa militară, nu și-a limitat frontiera la simpla delimitare a teritoriilor. Limes-ul, în permanentă transformare, a reprezentat un spațiu strategic și eterogen de contact dintre cei din interiorul și din afara Imperiului, prin care puterea romană a căutat să-și extindă influența și să promoveze prosperitatea. În acest fel, granițele, naturale sau artificiale, au avut mai mereu doar o semnificație administrativă. S-au confundat, deseori, cu zone deschise, în care comunitățile au interacționat, s-au schimbat mărfuri, s-au vehiculat idei și simboluri.
Din această perspectivă, arhitecții politicii dinastiilor Ottoniene, Saliene sau ai Casei de Hohenstaufen au perpetuat conceptul roman de graniță (limes), pe care l-au adaptat realităților din epocă, cu scopul vădit de a-și extinde influența și dincolo de limitele teritoriale. În permanentă schimbare și cu linii de demarcare practic formale, frontierele marilor imperii au constituit oaze de interferență comercială, socială și culturală.
Scopul acestei conferințe este să permită interpretarea unor izvoare istorice referitoare la această temă, în condițiile în care nu există (sau există foarte puține) comentarii la aceste surse; să conducă la stabilirea unei dinamici a acestor relații și, în măsura posibilului, a cauzelor acestei dinamici; să urmărească dinamica circulației resurselor materiale, dar și a ideilor, simbolurilor și a oamenilor în zonele limitrofe marilor Imperii, dar și să permită analiza și interpretarea societăților și economiilor marginale.
