În perioada 12-14 iunie 2024, la Bucureşti, în premieră pentru sistemul judiciar român, are loc cea de a 8-a Întâlnire a preşedinţilor curţilor de apel din Uniunea Europeană, un eveniment la care participă magistraţi din statele membre şi care abordează teme precum drepturile şi libertăţile magistraţilor, digitalizarea şi managementul instanţelor, cooperarea internaţională, dar şi elemente de drept comparat.
De la finalul anului 2022, România are un nou cadru legislativ pentru statutul magistraților, organizarea sistemului judiciar și organizarea și funcționarea CSM, pentru un act de justiție modern, de calitate și eficient, adaptat la nevoile societății digitale.
Nevoia de adaptare continuă la cerințele erei digitale trebuie să constituie pentru preşedinţii curților de apel din UE nu doar un prilej de diseminare de bune practici, dar și un subiect de reflecție cu privire la capcanele pe care acceptarea necondiționată a tehnologiei în activitatea instanțelor o comportă pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.
Întâlnirile președinților curților de apel din Uniunea Europeană au loc o dată la 2 ani și sunt organizate cu respectarea principiului multilingvismului (traducere simultană în limba țării organizatoare și în limbile engleză, franceză și germană), cu un program de prezentări care abordează teme legate de managementul instanțelor, digitalizare, elemente de drept și de management comparat.
În urma întâlnirii din luna iunie 2022, la care România a participat în premieră, Președintele Curții de Apel Galați a fost invitat să fie Președintele Comitetului de direcție (Steering Committee) a acestor întâlniri și să organizeze în București a VIII-a ediție a întâlnirii.
La nivel european, sistemele judiciare se află într-o perioadă de schimbare accelerată, determinată de imperativul digitalizării activității judiciare și a proceselor de lucru ale instanțelor judecătorești.
Pe fondul accelerării circulației persoanelor și informațiilor în spațiul UE, devin tot mai dese situațiile în care este necesară cooperarea între autoritățile judiciare din țările membre. Schimbul de bune practici între conducerile instanțelor de nivel superior din statele membre este important, deoarece previne divergențele de practică judiciară și asigură soluționarea rapidă și fără obstacole administrative a solicitărilor formulate de autoritățile naționale.
Secretarul de Stat în Ministerul Justiției Mihai Pașca s-a referit la închiderea oficială a MCV în luna septembrie 2023, care reprezintă certificarea standardului european la care a ajuns sistemul de justiție din România, precum și diferite demersuri pentru a facilita accesul cetățenilor la justiție – onorariile avocaților din oficiu, modificarea regimului taxelor judiciare, integrarea în sistem digital a activității instanțelor și unităților de parchet cu platforma agenției pentru recuperarea prejudiciilor, dosarul electronic și comunicarea online a actelor de procedură, transcrierea automată voce-text „speech2text” sau upgrade-ul tehnologic al registrului electronic al asociațiilor și fundațiilor, ca modernizări în curs.
Pe de altă parte, acesta a vorbit despre Mandatul European de Arestare și posibilitatea ca, în viitor, statul emitent al unui MEA să poată avea posibilitatea unui rol activ, prin intermediul unui reprezentant, în procedura internă desfășurată în alt stat, pentru care Curtea de Apel Brașov din România a solicitat CJUE să se pronunțe.
Judecătorul Denisa Stănişor, preşedintele CSM, a subliniat rolul de apărători ai independenței și imparțialității instanțelor judecătorești și a fiecărui judecător în parte pe care îl au președinții curților de apel, ei înșiși fiind puși în situația de a respecta independența internă a judecătorilor din cadrul instanțelor pe care le conduc, care impune ca niciun judecător să nu fie supus vreunei directive sau presiuni din partea președintelui instanței în judecarea cauzelor.
În ceea ce privește libertatea de exprimare a magistratului și limitele acesteia, președinta CSM a evidenţiat ”greutatea” pe care o au cuvintele unui magistrat, pentru că atunci când se exprimă acesta poartă atât propria responsabilitate de obiectivitate, ci și pe cea a întregii instituții a justiției.
