În contextul hidrometeorologic în amonte de România (cantitățile importante de precipitații au produs debite foarte mari ale fluviului), la Ministerul Mediului a avut loc o ședință a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU) care a analizat situația hidrologică a Dunării.
Experții de la INHGA au informat că în ultimele zile debitul pe Dunăre, la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), a fost în creștere, având valoarea de 4.200 m3/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 m3/s).
Pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalți afluenți importanți ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitații în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenții săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), este de așteptat ca în intervalul 28-29 septembrie 2024 debitul Dunării în secţiunea Baziaş să crească până la valori maxime de 9.200-9.500 m3/s.
Sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire.
Nu sunt prognozate posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară.
În perioada 2020-2024 s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9.500 – 10.500 m3/s, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc (iunie 2020 – 9.600 m3/s, februarie 2021 – 10.500 m3/s, decembrie 2023 – 9.600 m3/s).
Potrivit unui comunicat al instituției, ministru Mediului a cerut reverificarea zonelor unde au fost probleme în trecut, unde au existat breșe sau unde există eroziuni de mal și o coordonare a instituțiilor cu autoritățile locale
Specialiștii ANAR au informat că pe cursul Dunării, pe brațul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenție sporită: zona Bentu- Stelnica- Bordușani, dar și în zona localității Ciocănești.
La nivelele care sunt prognozate în momentul de față de INHGA, se estimează că doar pe acest sector – aval de Călărași până la Hârșova, apa va ajunge până la piciorul digului, dar rămâne în limita de sub 9.500 m3/s. În eventualitatea în care situația se va schimba în următoarele zile și se ajunge la debite de 13.500 m3/s, putem să menționăm că nu vor fi depășite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează forte mult.
Tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă.
Guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, a informat membrii CMSU că, începând din luna august adâncimea tuturor lacurilor din Rezervația Biosferei Delta Dunării este măsurată săptămânal și că la verificarea din 12 septembrie 2024 a fost observată o descreștere față măsurarea anterioară, unele lacuri fiind chiar secate
Situația este monitorizată săptămânal, iar în cazul în care sunt probleme, acestea vor fi semnalate UAT-ului vecin. Până la momentul de față nu sunt semnale de alarmă, dar viitura abia începe și sunt așteptate cote mărite în perioada următoare. Demnitarul a menționat că în aceste zile, au colaborat cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, au curățat digul care leagă Sulina și Sfântu Gheorghe, care este cel mai expus, pentru a putea deversa surplusul de apă în Marea Neagră. De asemenea, acesta a dat dispoziție către echipele de control să verifice canalele care se blochează des cu resturi vegetale, iar din punct de vedere sanitar- veterinar a luat măsura de a suspenda extracția la șacal.
Potrivit specialiștilor Administrației Naționale de Meteorologie, începând din dimineața zilei de vineri (20 septembrie) și până marți (24 septembrie), probabilitatea de apariție a ploilor va fi extrem de redusă. Însă, din seara zilei de marți (24 septembrie) aria ploilor se va extinde dinspre vestul țării și va cuprinde până în dimineața zilei de miercuri (25 septembrie) Banatul, Crișana, Maramureșul, cea mai mare parte a Transilvaniei și nordul Olteniei. Cantitățile de apă vor fi de 5…10 l/mp și local de peste 15…20 l/mp. Miercuri și joi (25 și 26 septembrie), doar izolat vor mai fi posibile ploi slabe, îndeosebi la munte și în nord-vestul teritoriului, dar în noaptea de joi spre vineri (26/27 septembrie) și pe parcursul zilei de vineri (27 septembrie) va ploua din nou în Banat, Crișana, Maramureș, nordul Trasilvaniei și al Moldovei. Cantitățile de apă care se estimează că se vor acumula în acest interval vor fi de 10…15 l/mp și izolat de peste 30 l/mp, îndeosebi în nord-vestul țării. După data de 28 septembrie, probabilitatea de apariție a ploilor se va menține relativ ridicată în zona Banatului.
La Ședinţa extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MMAP au mai participat, alături de specialiștii MMAP și reprezentanți ai Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), ai Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR), ai SPEEH Hidroelectrica SA, ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului,ai Gărzii Naționale de Mediu, ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ai RNP ROMSILVA și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.
