În urma declarațiilor controversate ale prezidențiabilului George Simion potrivit cărora angajații de la stat ar trebui să revină la numărul din anul 2000, când erau 800.000, față de 1,3 milioane în prezent. Ziarul Financiar a făcut o analiză prin care arată cum sunt distribuiți, pe domenii, bugetarii.
Conform datelor oficiale de la Ministerul Finanţelor, cei mai mulţi bugetari sunt în Educaţie – 378.000 de persoane, dintre care 308.000 lucrează în învăţământul preuniversitar, iar 70.000 în sistemul universitar. Urmează Sănătatea, cu 247.000 de angajaţi, dintre care 18.381 în spitale şi ambulatorii deţinute de Ministerul Sănătăţii, 81.000 în cele finanţate prin FNUAS, şi 147.676 în reţeaua sanitară a consiliilor locale şi a primăriilor, apoi sistemele de ordine şi justiţie – interne, apărare şi justiţie – cu 125.000 de angajaţi.
Aceste trei domenii – educaţia, sănătatea şi siguranţa publică – însumează aproape 60% din totalul bugetarilor.
Ministerele şi autorităţile centrale angajează 115.000 de persoane. Este nucleul aparatului administrativ de la nivel central. Aici intră structuri care uneori se suprapun sau multiplică sarcini fără o justificare clară: autorităţi, agenţii, consilii, institute, direcţii, birouri şi compartimente, deseori greu de urmărit chiar şi pentru cei din sistem.
La nivel local, 330.000 de persoane lucrează în administraţia publică locală – primării, consilii judeţene, direcţii subordonate acestora. E un aparat care s-a extins constant, mai ales după descentralizarea din ultimii ani, dar fără o evaluare serioasă a eficienţei. Avem comune cu doar câteva sute de locuitori şi cu 30-40 de angajaţi în primărie.
Statul român are nu atât o problemă de mărime, cât una de ineficienţă şi lipsă de transparenţă, iar până nu ştim exact cine ce face, reformele reale vor rămâne în ceaţă – la fel ca organigrama statului.
