25 de magistrați din Republica Moldova și România au participat la un curs de instruire, la Chișinău, în domeniul azilului și migrației, informează RFI.
Judecătorii au fost informați despre prevederile legii naționale privind azilul, dar și ale convențiilor internaționale privind drepturile refugiaților. Magistrații moldoveni au aflat mai multe și despre experiența României în materie de azil și migrație. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului ”Asistența Juridică pentru solicitanți de azil, refugiați și promovarea drepturilor refugiaților”, realizat de Centrul de Drept al Avocaților, cu suportul Agenției ONU pentru Refugiați.
Printre cei care le-au vorbit judecătorilor moldoveni a fost Mariana Feldioreanu, președinta Judecătoriei sectorului 4 București. Am întrebat-o ce ar putea învăța magistrații moldoveni din experiența României în ceea ce privește azilul întrucât peste Prut există judecători specializați în acest domeniu. ”Pregătirea profesională este foarte importantă în contextul general european în care trendul de migrație și al solicitărilor de azil este unul cu focus din partea societății”.
”Este un domeniu care diferă foarte mult de celelalte ramuri ale dreptului. Experiența în materie de azil este una internațională astfel încât spre deosebire de practica într-un domeniu cum ar fi dreptul civil sau dreptul penal, în acest domeniu există mai mult practică internațională și atunci judecătorii nu atât au de învățat de la judecătorii români, ci în general din practica internațională – modul în care au fost discutate anumite instituții, au fost dezbătute anumite definiții, dezlegări pe care judecătorii din alte state deja le-au găsit asupra acestor definiții”, afirmă Mariana Feldioareanu.
Totodată, unele probleme cu care se confruntă magistrații români atunci când examinează dosare în materie de migrație și azil sunt valabile și pentru Republica Moldova, iar lipsa translatorilor este una dintre acestea.
Mariana Feldioreanu: ”Este o problemă cu găsirea persoanelor care să te ajute cu traducerea, atunci când petentul nu știe o limbă de circulație internațională. Ei pot vorbi la un nivel normal o limbă străină, dar nu la un nivel ca să le permită să răspundă într-un interviu amplu sau să poată să dea explicații asupra situației personale. Mai sunt și alte probleme: ai nevoie de foarte mult timp ca să te specializezi, ai nevoie de foarte mult timp pentru studiu, problema legată de informația din țara de origine este una foarte importantă”, continua președinta Judecătoriei sectorului 4 București.
Directorul Executiv al Centrului de Drept al Avocaților, Oleg Palii ne explică de ce judecătorii moldoveni ar avea nevoie de cursuri de instruire. ”Noi nu am avut o educație juridică în domeniul azilului și migrației și acum suntem puși în fața situației când toți specialiștii de drept, implicați în această activitate , trebuie să treacă prin traininguri pentru a se descurca”.
Seminare de instruire în domeniul azilului sunt desfășurate atât pentru magistrați, cât și pentru avocați și polițiștii de frontieră, afirmă Oleg Palii. ”Cu susținerea Agenției ONU pentru Refugiați organizăm anual seminare pentru lumea juridică, implicată pe de o parte sau alta a baricadei în soluționarea cererilor de azil. Noi organizăm și cursuri de instruire pentru studenți, spre exemplu la Colegiul Poliției de Frontieră, la Ungheni, la Universitatea de Stat, la Academia Militară și la Academia de Poliție urmează să reanimăm acest curs”, a mai declarat Oleg Palii, pentru sursa citată.
Atunci când au nevoie să obțină statutul de refugiat, solicitanții de azil se adresează Biroului Migrație și Azil, iar în cazul în care sunt refuzați, aceștia pot merge în instanța de judecată. Dacă instanțele dau dreptate solicitanților de azil și hotărârile devin definitive, autoritățile sunt obligate să-i recunoască drept refugiați, a declarat pentru RFI şi Sergiu Găină, consilier juridic UNHCR Moldova.
”Agenția ONU pentru Refugiați își dorește să consolideze capacitățile actorilor implicați în proces și anume judecători, avocați și autoritățile care examinează cazurile de azil. Este foarte important ca judecătorii să fie pregătiți și să înțeleagă diferența dintre un solicitant de azil, refugiat și un migrant care alege să părăsească țara față de un solicitant de azil care fuge de un pericol din țara lui de origine. Judecătorii au un rol important și pentru a monitoriza cât de calitativ sunt făcute actele administrative de către autoritățile R.Moldova, dacă au examinat corect sau nu, dacă au ținut cont de toate aspectele și informațiile din țara de origine din care vin refugiații”, susține acesta.
De asemenea, până la obținerea statutul de refugiat, solicitanţii au dreptul să muncească, să înveţe, iar in general au toate drepturile ca şi un refugiat, cu exceptia unor drepturi legate de documentare.
“Atât în faza administrativă, cât se află la autoritatea de azil, cât și în faza judecătorească, atunci când se judecă cu autoritățile, persoanele au dreptul să muncească, să învețe, au toate drepturile ca și un refugiat, cu excepția unor drepturi legate de documentare. Valabilitatea documentelor lor este prelungită pentru o lună, astfel încât sunt nevoiți la fiecare 30 de zile să-și înnoiască documentele”, precizează consilierul juridic al UNHCR Moldova.
Judecătoarea Victoria Sanduța de la Judecătoria Chișinău, prezentă la cursul de instruire, susține că asemenea evenimente sunt binevenite pentru magistrații din R.Moldova. ”Suntem bucuroși că este acest program al UNHCR Moldova care vine cu un suport informativ. Dosarul poate fi examinat cap coadă atunci când ai totul pregătit. Este reprezentantul Biroului Migrație și Azil, este cetățeanul străin, este asigurat un avocat”.
”Apare aici însă problema interpretului. Solicitanții de azil, de obicei, nu vorbesc limba română și prin urmare avem nevoie de un translator. Este mai simplu când un solicitant de azil vorbește limba rusă sau engleză. Dar este mai dificil când solicitanții vorbesc, spre exemplu, limba bengaleză, un dialect al limbii indiene și nu poate fi găsit un traducător. Sunt momente care trebuie soluționate în instanță pentru că magistrații nu pot să scoată de pe rol acest dosar”, conchide judecătoarea de la Chișinău.
În prezent, există în jur de 50 de dosare ale solicitanților de azil în instanțele de judecată asta după ce nu au fost acceptate de autoritățile din Republica Moldova.
