Curtea de Justiţie a UE, despre verificarea înfiinţării SIIJ: Este de competenţa...

Curtea de Justiţie a UE, despre verificarea înfiinţării SIIJ: Este de competenţa instanţelor naţionale

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, marţi, că este de competenţa instanţelor naţionale să verifice dacă înfiinţarea Secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ), care are competenţa exclusivă de anchetare a judecătorilor şi procurorilor, respectă cerinţele prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Şase cereri de decizie preliminară au fost formulate în faţa CJUE de instanţe din România în cadrul unor litigii între persoane juridice, respectiv asociaţii ale magistraţilor, sau persoane fizice, pe de o parte, şi autorităţi sau organe precum Inspecţia Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte.

În sesizările respective se reclamau modificările aduse Legilor Justiţiei în perioada 2017 – 2019 cu privire la înfiinţarea SIIJ, interimatul lui Lucian Netejoru la şefia Inspecţiei Judiciare, răspunderea materială a magistraţilor pentru erorile judiciare.

CJUE a informat că a examinat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a unei reglementări naţionale care prevede înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public, care are competenţa exclusivă de anchetare a infracţiunilor săvârşite de judecători şi de procurori.

”Curtea precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a Justiţiei şi, pe de altă parte, să garanteze că această secţie nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activităţii judecătorilor şi a procurorilor menţionaţi şi îşi exercită competenţa cu respectarea cerinţelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În lipsa îndeplinirii acestor cerinţe, reglementarea menţionată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune şi de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justiţiabililor în Justiţie. Curtea adaugă că reglementarea naţională în discuţie nu poate avea ca efect nerespectarea obligaţiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în domeniul luptei împotriva corupţiei”, se arată în decizia CJUE publicată marţi.

Potrivit Curţii de Justiţie a UE, ”revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate în cadrul Ministerului Public însărcinate cu anchetarea judecătorilor şi a procurorilor, precum şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare”. ”În ceea ce priveşte Carta, revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reglementarea naţională în discuţie nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii şi la procurorii vizaţi”, a completat CJUE. Sursa: Agerpres

Rapoartele MCV sunt obligatorii pentru Romania, si prin urmare, si desfiintarea Sectiei Speciale

Judecatorul Cristi Danilet arata, intr-o postare pe pagina sa de Facebook, marti, 18 mai, ca prin decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) asupra modificarilor aduse Legilor Justitiei de guvernarea PSD-ALDE este ca principala concluzie este ca rapoartele MCV sunt obligatorii pentru Romania, si prin urmare, si desfiintarea Sectiei Speciale. ”S-a publicat decizia CJUE in sase cauze conexate la Luxembourg. Este o decizie ISTORICA care situeaza judecatorul roman deasupra CCR cand vine vorba de intepretarea legii prin prisma europeana. SIIJ este in afara normelor europene. Iata concluziile mele cu privire la aceasta: – decizia de infiintare a MCV si rapoartele MCV sunt obligatorii pentru Romania ca urmare a aderarii la UE. Asadar, ele nu sunt simple recomandari cum au sustinut in mod repetat niste asociatii nereprezentative ale magistratilor, o parte din politicieni, dar si Curtea noastra Constitutionala; Guvernul Romaniei a gresit cand a numit pe seful Inspectiei Judiciare; – existenta SIIJ trebuie justificata si sa fie in afara controlului politic, dar cu respectarea obligatiilor din cadrul MCV. Avand in vedere ca in Raportul MCV din 2019 se atragea atentia Romaniei ca trebuie sa respecte recomandarile din raportul pe anul 2018 si ca in acesta din urma s-a spus ca modificarile legilor justitiei trebuie sa tina seama de cele stabilite de Comisia de la Venetia si GRECO care s-au opus SIIJ (considerata drept anomalie care afecteaza statul de drept), rezulta ca existenta SIIJ in afara ordinii europene; – raspunderea personala a judecatorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementata, legea trebuind a fi clara si precisa; judecatorul roman este primul judecator european. El trebuie sa interpreteze legislatia nationala prin prisma dreptului european. Daca este contradictie, judecatorul poate inlatura norma legala sau constitutionala. Aceasta inseamna ca o instanta poate inlatura inclusiv o interpretare a CCR care valideaza o lege a Parlamentului roman”, a scris Danileț.

Ana Birchall, despre decizia CJUE: În urma deciziei nstanțele de judecată pot anula actele Secției Speciale/ Actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspectia Judiciara sunt nule

Fostul ministru al justiției, Ana Birchall, susține că în urma deciziei de astăzi a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), instanțele de judecată din România pot anula actele Secției Speciale. Birchall susține că prin referirile la supremația dreptului Uniunii Europene, Curtea acordă competență instanțelor naționale de a verifica în ce măsură deciziile CCR sau actele secției speciale respectă angajamentele României luate în cadrul MCV.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis marți că este de competența autorităților naționale din România să decidă dacă înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților (SIIJ) respectă cererile de independență, potrivit unui comunicat al Curții.

Curtea s-a pronunțat într-o cauză inițiată la CJUE de Forumul Judecătorilor, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și câteva instanțe din România.

Redăm mai jos integral postarea fostului ministru, Ana Birchall:

”Regret ca stric petrecerea unora dar adevarul este ca Decizia CJUE de astazi este cu adevarat o decizie istorica! Analiza scurta:

In realitate, prin raspunsul dat in ultimul paragraf cu privire la SUPREMATIA dreptului Uniunii Europene, Curtea acorda competenta instantelor nationale de a verifica conformitatea deciziei de aplicare a MCV-ului si in cadrul acestei verificari sa inlature deciziile CCR si normele legale interne daca intra in contradictie cu Decizia MCV.d

Cu alte cuvinte, un judecator din Romania POATE inlatura deciziile CCR si normele legale interne daca nu sunt in conformitate cu decizia MCV, Curtea spunand negru pe alb că reglementarea națională în discuție nu poate avea ca efect nerespectarea obligațiilor specifice care îi revin României în temeiul Deciziei 2006/928 în
domeniul luptei împotriva corupției! Mai mult, in urma deciziei de astazi instantele de judecata pot anula actele SIIJ.

De asemenea, actele efectuate de domnul Netejoru de la Inspectia Judiciara sunt NULE! Regret ca stric petrecerea si celor certati cu legea care s-au bucurat ca au beneficiat de decizia CCR privind eliminarea probelorobtinute de o anumita institutie! Desi nu este in decizia de astazi mai mult ca sigur acest principiu se va regasi mai mult ca sigur si in cadrul celorlalte cauze care se afla pe rolul CJUE probe SRI, completul de 5 judecatori de la ICCJ etc. P.S. O singura mentiune, hotararea de azi este aplicabila numai pentru tarile care mai au MCV! Paragraful cheie din decizia CJUE:

Principiul supremației dreptului Uniunii

”Într-o a cincea etapă, Curtea statuează că principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii.

Curtea amintește că, potrivit unei jurisprudențe consacrate, efectele asociate principiului supremației dreptului Uniunii se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne aferente repartizării competențelor judiciare, inclusiv de ordin constituțional, să poată împiedica acest lucru.

Amintind de asemenea că instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională”.