Cuvinte și imagini cu șnur alb-roșu, de la creativitatea românească pentru lumea...

Cuvinte și imagini cu șnur alb-roșu, de la creativitatea românească pentru lumea întreagă

Sărbătoarea Mărțișorului va fi marcată în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român din străinătate prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susținute de specialiști etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române – cuvinte care sa aducă speranță, energie primăvăratică si bucurie, benzi desenate, spectacol video, prezentarea unei colecții de mărțișoare realizate din porțelan și ceramică. Reprezentanțele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia și Veneția vor promova în mediul online tradiția Mărțișorului.

Unul dintre cei mai cunoscuți vestitori ai primăverii, Mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar efortul depus în confecționarea lui îl înnobilează și îi conferă sens. Tradiția Mărțișorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității (UNESCO) în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie“, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

ICR BRUXELLES: Atelier de mărțișoare pentru copii

Un atelier de creațierealizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunității românești din Belgia este propunerea ICR Bruxelles de Ziua Mărțișorului. Evenimentul va avea loc la 1 martie, în parteneriat cu secția Lingvistică română de la Școala Europeană nr. 4 Bruxelles (EEB4).Workshop-ul are o componentă educativă și urmărește păstrarea vie a tradiției românești/balcanice a Mărțișorului, precum și cunoașterea și cultivarea unor tehnici specifice de realizare a acestor obiecte-simbol. Programul include realizarea unor mărțișoare, desene și o discuție adaptată nivelului de vârstă, elevii dobândind astfel cunoștințe despre semnificația mărțișorului și despre importanța Patrimoniului UNESCO, despre faptul că Mărţişorul este parte a patrimoniului cultural românesc și se sărbătorește în comunităţile româneşti din întreaga lume. Lucrările rezultate vor fi expuse în școală, astfel încât toți elevii să poată intra în contact cu această veche tradiție românească.

ICR ISTANBUL și ICR PRAGA: Prelegere susținută de acad. Sabina Ispas despre semnificațiile purtării mărțișorului

Acad. Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, va susține o prezentare video cu tema „Mărțișor – tradiție și simbol“, distribuită pe paginile de Facebook ale reprezentanțelor ICR Istanbul (cu traducere în limba turcă) și ICR Praga. Vor fi aduse în discuție semnificațiile purtării mărțișorului pe întreaga durată a lunii martie, acest fascinant element identitar al culturii tradiţionale celebrând primăvara. Acad. Sabina Ispas este autoarea a numeroase studii, cărți și articole de specialitate: Flori dalbe de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă (1987), Povestea cântată. Studii de etnografie şi folclor (2001), Cultură orală şi informaţie transculturală (2003), Colinda tradiţională românească. Sens şi simbol(2007), Mărțișorul și relațiile lui cu timpul sacru/ The Mărțișor (Marthishor) and Its Relationships with the Sacred Timeetc. De asemenea, este președintele Comisiei Naționale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

ICR LISABONA: Povestea Mărțișorului, într-o retrospectivă, pentru publicul lusitan

Mărţişorul este celebrat anul acesta, în format online, de către ICR Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză, printr-un material video realizat de echipa reprezentanței de la Lisabona, distribuit la 1 martie pe platformele de socializare ale celor două instituții. Vor fi prezentate obiceiuri și datini românești de 1 martie, semnificația Mărțișorului, precum și imagini cu tradiționalul program de ateliere de creație, derulat de ambasadă și ICR Lisabona în anii anteriori, împreună cu profesorii și elevii cursului de limbă cultură și civilizație românească din Portugalia. Materialul video se va încheia cu o expoziție virtuală care va cuprinde unele dintre cele mai reușite mărțișoare realizate în anii trecuți de micii participanți.

ICR LONDRA: Filme despre tradiția Mărțișorului, realizate de UNESCO și MAE

Un film în limba engleză despre tradiția Mărțișorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum și filmulPractici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și România”, produs de UNESCO, vor fi prezentate publicului britanic de reprezentanța ICR Londra, pe pagina de Facebook, la 1 martie.

ICR NEW YORK: Mărțișorul, într-un episod al seriei „Geografiile tradiției”

Povestea Mărţișorului – un simbol important al dragostei, purității și înnoirii, inclus în patrimoniul UNESCO – şi a sărbătorilor asociate venirii primăverii în România și Statele Unite vor fi prezentate publicului american, la 1 martie, într-un nou episod al seriei „Geografiile tradiției”, recent lansată pe pagina de Facebook a reprezentanței ICR New York. „Geografiile tradiției” este un proiect de promovare a culturii tradiționale românești, care pune în valoare sărbătorile naționale, în oglindă cu sărbătorile tradiţionale americane, și este desfășurat în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu și Timișoara. Episodul dedicat Mărțișorului este realizat de sociologul Ciprian Voicilă (text), videograful Dragoș Popa (filmare și montaj), fiind prezentat de Geanina Simion.

ICR PARIS: Pif și Hercule aduc un mărțișor publicului francez

Creatorul de benzi desenate Mircea Arapu va realiza, special pentru ICR Paris, portrete ale cunoscutelor sale personaje – Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur – care aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb.Desenatorul român a readus la viață celebrul personaj de bandă desenată Pif pentru ziarul francez L’Humanité. Proiectul ICR Paris vine în contextul în care revista Pif reapare în Franța din luna ianuarie a acestui an, fiind salutată de presa franceză. Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur, personaje mitice recreate de Arapu de-a lungul îndelungatei sale activități ca desenator de benzi desenate în Franța, se vor întâlni într-un desen realizat în exclusivitate pentru publicul ICR Paris, prezentat pe canalele de comunicare la 1 martie.

ACCADEMIA DI ROMANIA ROMA: #cuvântdemărțișor de la 30 de personalități ale culturii române

„Cuvinte alese și oferite în dar de personalități ale culturii române”, eveniment online realizat cu ocazia sărbătoririi zilei de Mărțișor și dedicat publicului din Italia, constă în realizarea și publicarea unei colecții de 30 de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române. În perioada 1-8 martie, cele 30 de personalități vor oferi publicului, în loc de obiecte cu șnur alb si roșu, cuvinte care sa aducă speranță, energie primăvăratică si bucurie. Printre cei care au acceptat invitația Accademia di Romania se numără: Gabriel Bebeșelea (dirijor), Marius Bizău (actor), Ana Blandiana (poetă), Doina Botez (artist plastic), Ștefan Cazacu (violoncelist), Gigi Căciuleanu (coregraf și dansator), Mircea Cărtărescu (scriitor), Dana Ciocârlie (pianistă), Chris Simion-Mercurian (scriitoare, regizor de teatru), Andra Clițan (designer), Denisa Comănescu (poetă), Comunitatea La Blouse Roumaine, Suzana Dan (artist plastic), Ruxandra Donose (mezzosoprană), Constantin Flondor (pictor), Diana Brohnstedt Gavrilaș (artist plastic), Iulia Gorneanu (stilist), Ramona Horvath (pianistă de jazz), Teodor Ilincăi (tenor), Matei Ioachimescu (flautist), Maia Morgenstern (actriță), Marta Petreu (poetă), Alexandru Rădvan (artist plastic), Doina Ruști (scriitoare), Octavian Soviany (poet, prozator și critic literar), Corneliu Ulici (actor), Rodica Vica (soprană), Matei Vișniec (poet și dramaturg), Bogdan Vlăduță (artist plastic), Marin și Victoria Zidaru (artiști plastici). Albumul #cuvântdemărțișor va deveni un jurnal virtual, publicat pe pagina de Facebook a reprezentanței și pe site.

Cel de-al doilea proiect propus de Accademia di Romania pentru a marca Ziua Mărțișorului constă în prezentarea unui film, realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Satului„Dimitrie Gusti” din București, dedicat obiceiurilor culturale practicate cu ocazia sosirii primăverii și celebrării Mărțișorului în diferite țări care au în comun această sărbătoare. Materialul video va fi prezentat luni, 1 martie 2021, ora 15:00, (ora 16:00 în România), pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma.

ICR STOCKHOLM: Cercetătorul etnograf Doina Ișfănoni și meșterul popular Luminița Voica, despre tradițiile de Mărțișor

Un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradițiile legate de mărțișor din România, va fi difuzat de ICR Stockhom, la 1 martie, pe canalele de comunicare. Cercetătorul etnograf Doina Ișfănoni și meșterul popular Luminița Voica vor vorbi despre tradițiile de mărțișor, iar materialul video va ilustra confecționarea mărțișoarelor, precum și prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara. Proiectul este realizat în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei și cu Institutul de Etnografie si Folclor „C. Brăiloiu”. Iniţial, şnurul împletit – un fir roşu şi unul alb – era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin. Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul – puritatea începutului, roşul – atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii.

ICR TEL AVIV: „Cafenea de Mărțișor – celebrarea primăverii în tradiția românească și în cea iudaică“

Ediția din 1 martie a „Cafenelei Românești”, derulată de ICR Tel Aviv pe canalele de comunicare, va fi dedicată Mărțișorului. Formatul evenimentului „Cafenea de Mărțișor – celebrarea primăverii în tradiția românească și în cea iudaică“, desfășurat în limba română, cu traducere simultană în ebraică, va fi o clasă virtuală, pe platforma Zoom, proiect distribuit și pe Facebook. La discuție vor participa Doina Ișfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București care, pornind de la semnificația Mărțișorului, va prezenta obiceiurile românești specifice schimbării anotimpurilor, alături de Gilbert Șaim, custode al Templului Coral din București, a cărui intervenție va avea în vedere posibilele obiceiuri corespondente din simbolistica iudaică.Pornind de la axul esențial, ziua de 1 martie, care în trecut avea și semnificația începutului unui nou an, cel agricol, se vor avea în vedere practici și tradiții conexe precum Dragobetele și Babele. În tradiția iudaică, primăvara debutează întotdeauna între două mari sărbători, Purim și Pesach. Primele semne ale primăverii se întrezăresc de Tu Bishvat, Anul Nou al Pomilor, când tinerii din Israel obișnuiesc să sădească pomi, ca o celebrare a vieții, a perpetuei înnoiri. Purim, Sărbătoarea Veseliei, în anul 2021 cade la sfârșitul lunii februarie, iar în timpul celebrării acestuia se sărbătorește și povestea primăverii, care vestește zorii unei lumi noi.

ICR VARȘOVIA: Povestea Mărțișorului, în interpretarea lui Szymon Góralczyk, și colecție de mărțișoare marca Ileana Horoba Danci

Un material narativ despre simbolistica Mărțișorului va fi postat, începând cu 1 martie, pe canalele de comunicare ale ICR Varșovia. Pornind de la un text mai amplu, semnat de etnologul Irina Nicolau și pus la dispoziție de Muzeul Național al Țăranului Român din București, reprezentanța ICR din Polonia a creat o poveste în limba polonă, în baza căreia Szymon Góralczyk, un excelent animator al culturii din Varșovia, a pregătit „Povestea Mărțișorului” – disponibilă pe canalul YouTube al ICR Varșovia. Este vorba despre un material video în care Szymon reînvie pentru publicul polonez întâmplări și personaje dintr-un început de an legendar, care debuta, conform tradiției, la 1 martie. Totodată, pe pagina de Facebook vor fi prezentate fotografii ale unei colecții de mărțișoare realizate de designer-ul Ileana Horoba Danci. Originalitatea și finețea produselor lucrate în ceramică sau porțelan, cu forme și culori legate de tradițiile de primăvară, au fost surprinse de fotograful Alina Bondrea.

IRCCU VENEȚIA: Tradiția Mărțișorului, prezentată în limba italiană

Cu ocazia Mărțișorului, IRCCU Veneția va prelua postările legate de această sărbătoare de pe paginile unor muzee din România și le va difuza pe rețelele de socializare din Italia, cu traducere în limba italiană.