Dansul fecioresc inclus de UNESCO pe lista patrimoniului imaterial al omenirii

Dansul fecioresc inclus de UNESCO pe lista patrimoniului imaterial al omenirii

Dansul fecioresc din Ardeal a fost inclus de UNESCO pe lista patrimoniului imaterial al omenirii. Demersurile au început în urmă cu doi ani, la iniţiativa cercetătorului ştiinţific Zamfir Dejeu, membru în Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Naţional Imaterial şi reprezintă o recunoaştere internaţională a bogăţiei culturale a României.

Dansul fecioresc, specific mai multor zone din Transilvania este practicat în ocazii festive, numai de bărbaţi, iar specialiştii spun că este, din punct de vedere tehnic, unul dintre cele mai dificile dansuri populare româneşti. Fiecare comunitate are propriile variante, bazate pe armonie, mișcare, multă tehnică și ritm.

Toți membrii comunității iau parte la dans, fie ca artiști interpreți sau simpli spectatori, iar dansul oferă tinerilor oportunitatea de a-şi consolida statutul social în comunitățile tradiționale, în special în rândul fetelor și a familiilor acestora, în vederea căsătoriei.

Un rol special îl are conducătorul jocului, cel care antrenează şi integrează membrii grupului, în timp ce un al doilea lider este ales pentru aptitudinile sale ca performer şi conducător de dans. Membrii grupului sunt de sex masculin, de la 5 la 70 de ani, români, unguri sau de etnie romă, fapt ce contribuie la dialogul intercultural şi diversitate culturală, anunţă stiri.tvr.ro

Reuşita se datorează cercetătorului Zamfir Dejeu, membru în Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Naţional Imaterial, cel care a adunat filmări, documente şi fotografii legate de dansurile fecioreşti din Transilvania, în dorinţa de a le da acestora recunoaşterea internaţională meritată. Specialiştii s-au documentat în peste 40 de localităţi din Transilvania, pentru a identifica locurile unde încă mai pot fi urmărite jocurile fecioreşti.

Pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, România este reprezentată de ritualul Căluşului (2005), de doină (2009) și Ceramica de Horezu (2012).