Cetăţenii români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii membrii lor de familie vor beneficia de toate drepturile deja dobândite şi acoperite de legislaţia europeană şi după momentul retragerii Marii Britanii din UE, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, după participarea preşedintelui Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European.La reuniunea Consiliului European în format UE 27 care a avut loc vineri, liderii europeni au evaluat stadiul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor privind Brexit-ul în cele trei domenii specifice (drepturile cetăţenilor, frontiera cu Irlanda şi decontul financiar), apreciind că s-au înregistrat progrese suficiente şi au decis trecerea la cea de-a doua fază a negocierilor cu Marea Britanie, respectiv cea privind viitoarele relaţii dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie.
”Din perspectiva României, rezultatele obţinute până în prezent reflectă integral obiectivele urmărite în negocieri. Astfel, în ceea ce îi priveşte pe cetăţenii români aflaţi pe teritoriul Marii Britanii şi pe membrii lor de familie, aceştia vor beneficia de toate drepturile deja dobândite şi acoperite de legislaţia europeană şi după momentul retragerii Marii Britanii din UE. Astfel, va fi menţinut transferul tuturor prestaţiilor de securitate socială, inclusiv cele familiale şi alocaţiile pentru copii, şi vor fi recunoscute calificările profesionale obţinute sau în curs de obţinere înainte de momentul retragerii. Au mai fost agreate, totodată, şi principiile referitoare la reîntregirea familiilor, iar viitorii membri de familie, respectiv copiii cetăţenilor acoperiţi de acordul de retragere, vor beneficia de aceleaşi drepturi”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Pentru obţinerea noului statut (settled status) pentru toţi cetăţenii UE din Marea Britanie, procedurile administrative vor fi transparente, simplificate şi vor avea costuri minime. De asemenea, fondurile alocate României pentru perioada de programare 2014-2020 nu vor fi reduse.
Totodată, au fost stabilite şi condiţiile care vor sta la baza unui nou mandat de negociere.
Direcţiile adoptate reliefează aspecte precum: necesitatea finalizării tuturor elementelor care ţin de prima fază a negocierilor şi consolidarea rezultatelor obţinute prin începerea redactării acordului de retragere, condiţionarea negocierilor din faza a doua de respectarea pe deplin a tuturor angajamentelor asumate în prima fază şi intenţia de a avea şi pe viitor un parteneriat strâns cu Marea Britanie în domenii de interes comun, precum securitate, apărare şi politică externă. În contextul adoptării liniilor directoare, Preşedintele României a subliniat interesul ţării noastre ca în cadrul relaţiilor viitoare să se definească un parteneriat strâns cu Marea Britanie pe zonele de interes comun, inclusiv pe cele de securitate, apărare, relaţii externe, lupta împotriva terorismului”, se arată în documentul citat.
Potrivit sursei citate, România aşteaptă ca aranjamentele convenite cu Marea Britanie în cadrul primei etape de negociere să fie implementate rapid şi integral.
Peste 230.000 de români lucrează în Marea Britanie, ocupând locul al treilea ca naţionalitate, după irlandezi (322.000) şi polonezi (916.000), cei mai mulţi imigranţi români muncind în domenii precum producţie, retail şi sănătate, potrivit Bloomberg.
Cei mai mulţi muncitori imigranţi sunt din Polonia (916.000), urmaţi de Irlanda (322.000), România (233.000), Portugalia (219.000), Italia (192.000) şi Franţa (165.000).
Producţia (307.000), retailul (261.000), sănătatea şi sectorul social (225.000) reprezintă domeniile unde lucrează, în Marea Britanie, cei mai mulţi europeni care nu au cetăţenie britanică. Personalul din structurile de primire turistică şi cei din sectorul de servicii alimentare sunt în număr de 222.000, sectorul construcţiilor angajează 194.000 de imigranţi, în timp ce educaţia are 159.000 de angajaţi din afara Marii Britanii.
