La Conferința de Securitate de la Munchen s-au confirmat câteva tendințe mai vechi: contradicțiile între statele vestice ale UE și Statele Unite continuă, în vreme ce apropierea dintre Estul continentului și Washington se consolidează pe mai multe direcții; Franța și Germania par să abandoneze parteneriatul sub care deveniseră ”motorul UE” și să-și reia rivalitatea tradițională; Rusia își joacă nestânjenită cartea regională; diluția NATO nu se oprește; fragmentările și conflictele se accentuează.
Cum spunea preşedintele german Frank Walter Steinmeier în deschidrea Conferinței ”marile puteri nu mai respectă regulile și nu mai protejează actuala ordine mondială”, iar „de la A, de la Afganistan, şi până la Y, de la Yemen, crizele cuprind aproape întreg alfabetul, trecând prin S, de la Siria, şi U, de la Ucraina”’.
Şeful statului german a criticat egoismul administraţiei americane lăsând să se înțeleagă că SUA contribuie la relansarea competiţiei între marile puteri şi face lumea mai puţin sigură: „principalul nostru aliat, SUA, refuză sub administraţia actuală chiar ideea unei comunităţi internaţionale”.
În același timp, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat „îngrijorat” de lipsa de reacţie a Germaniei față de Europa şi proiectele de reformare a UE: „devenim un continent care nu crede în viitorul său”, a declarat Macron. „Nu investim în viitorul nostru suficient, iar din punct de vedere politic este singura cale de a ne reconcilia cu clasele noastre de mijloc”, insistă președintele fracnez. Macron a deplâns „slăbirea Occidentului”, concomitent, în opinia sa, cu „o relativă retragere” a Statelor Unite, contrazicând afirmaţiile făcute anterior de secretarul de stat american Mike Pompeo.
Șeful diplomației americane a răspuns fără prea multe argumente că are „plăcerea” să anunţe că „ideea conform căreia Alianţa transatlantică ar fi moartă este extrem de exagerată”
De partea cealaltă mnistrul de externe rus, Serghei Lavrov a comparat, la Munchen, tensiunile dintre Rusia şi NATO cu Războiul Rece: „tensiunile în creştere, expansiunea infrastructurii NATO către est, nivelul fără precedent al exerciţiilor la frontierele ruse, creşterea nemăsurată a bugetelor apărării – toate acestea conduc la imprevizibilitate”. ”În esenţă, structura confruntării din timpul Războiului Rece reînvie”, susține Lavrov.
Conerința pentru Securitate de la Munchen este cel mai important forum de discuții despre relațiile internaționale, unde sunt invitați experți, miniștri de externe, dar și președinți, șefi de guverne, miniștri ai Apărării, reprezentnați ai diferitelor organizații internaționale. Din 1963, în fiecare an, se adună la Munchen, circa 350 de lideri și specialiști în relații internaționale din 70 de țări din toată lumea pentru a discuta despre cele mai fierbinți provocări cu care se confruntă lumea.
Germania vrea să aibă mai multă portanță în politica globală, după cum a sugerat și organizatorul tradiționalei Conferințe, Wolfgang Ischinger: „Date fiind viteza incredibilă a schimbărilor din politica lumii, politica externă germană se mişcă prea încet” și are prea puțin impact, inclusiv în ceea ce privește cheltuielile militare. Raportul făcut de Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) a fost, de altfel, prezentat la Conferința de la Munchen.
Potrivit cercetării, cheltuielile în 2019 au fost cu 4% mai mari decât în 2018, ca urmare a percepţiei unor ameninţări sporite, a explicat directorul general al IISS, John Chipman.
Ordinea internaţională este afectată de expirarea Tratatului privind Forţele Nucleare Intermediare (IFN, referitor la armele cu raza de acţiune între 500 şi 5500 de kilometri) şi de expirarea tratatului New START în 2021. Alţi factori perturbatori sunt creşterea puterii militare a Chinei şi crizele regionale, cum ar fi cele din Ucraina şi Libia.
În acest context, cele mai mari bugete pentru apărare au continuat să crească. Pe primul loc rămân Statele Unite cu 685 de miliarde de dolari (cu peste 54 de miliarde mai mult decât cu un an înainte). Urmează China cu 181 de miliarde, – au crescut în continuare anul trecut, cu 6,6% fiecare, Arabia Saudită, Rusia, India, Marea Britanie, Franţa, Japonia şi Germania.
În Europa, creşterea a fost de 4,2% faţă de 2018, în contextul îngrijorării provocate de Rusia. Armata rusă a anunţat în decembrie 2019 că au devenit operaţionale primele rachete hipersonice Avangard, despre care preşedintele Vladimir Putin a susţinut că sunt ‘invincibile’ şi ‘nedetectabile’. Moscova se laudă că noile arme pot atinge peste 33.000 de km/h, o viteză de 27 de ori mai mare decât a sunetului – şi în acelaşi timp îşi pot modifica direcţia şi altitudinea, îngreunând detectarea.
Europa este tot mai nesigură în privința Statelor Unite, care pare să-și reducă angajamentul pe măsură ce se concentrează asupra regiunii Asia-Pacific. Totuși, americanii şi-au sporit prezenţa militară în estul Europei, în apropierea graniţelor Rusiei, dar Donald Trump a facut presiuni asupra membrilor NATO – în special asupra Germaniei să crească cheltuielile militare până la 2% din PIB.
Directorul John Institutului Internaţional de Studii Strategice, John Chipman a amintit că președintele american a provocat în 2018 îndoieli privind solidaritatea în cadrul NATO, iar omologul său francez, Emmanuel Macron, a accentuat scepticismul când a vorbit despre faptul că NATO s-ar afla în moarte cerebrală: „două din cele trei puteri nucleare ale Alianţei (SUA și Franța, a treia fiind Marea Britanie) au creat astfel incertitudini privind problema cheie a securităţii colective”. Sursa: Romania.europalibera.org
