Declarație comună privind întărirea relațiilor România – SUA

Declarație comună privind întărirea relațiilor România – SUA

Președinții Klaus Iohannis și Donald Trump au adoptat, la Casa Albă, o declarație comună privind întărirea relațiilor România-SUA. Potrivit documentului oficial, România și Statele Unite recunosc că ”securitatea energetică este securitate națională”. Mai mult decât atât, cele două țări vor încerca să evite riscurile de securitate „care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”. Totodată, nu este uitată lupa anticorupție, iar „resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei”.

Declarația Comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump:

”Ca Președinți ai României și Statelor Unite ale Americii, acționăm împreună, ca prieteni și aliați, pentru a avansa Parteneriatul nostru Strategic robust și durabil. Prin parteneriatul nostru, care se aprofundează, vom crea noi oportunități pentru creșterea securității, dezvoltării și prosperității, și pentru a răspunde mai bine provocărilor și responsabilităților globale pe care le împărtășim.

Rememorăm Revoluția din Decembrie de acum 30 de ani, când românii curajoși au înlăturat o dictatură brutală și au îndreptat țara pe calea democrației, a statului de drept și a economiei de piață. Anul acesta am marcat, de asemenea, cu mândrie, și aniversarea a 15 ani de la aderarea României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile.

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.

România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate. Prin urmare, ne angajăm să ne consolidăm, pe mai departe, relația comercială și să încurajăm creșterea investițiilor în ambele țări.

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA”.

Cele mai importante puncte din declarație:

G4Media.ro

  1. China – Huawei – ”Căutăm să evităm riscurile de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G”, se arată în declarație. Chiar dacă nu este menționat numele companiei Huawei, supusă unor sancțiuni drastice de Administrația SUA din cauza suspiciunilor de spionaj cibernetic, Declarația comună sugerează că România ia în calcul aplicarea la licitația 5G a unor filtre care să împiedice eventuala participare a Huawei.

De altfel, Iohannis a anunţat după întâlnirea cu Trump că în cadrul vizitei la Washington a fost semnat un memorandum de înţelegere între guvernele României şi SUA referitor la tehnologia 5G. ”Memorandumul nu se referă la o anumită companie, ci este un memorandum care clarifică câteva criterii de transparenţă, de compatibilitate cu statul de drept şi aşa mai departe”, a mai spus Iohannis, potrivit Agerpres, fără a face însă public textul memorandumului.

Reamintim că Administrația Trump duce un război comercial extrem de dur cu China, iar sancțiunile la adresa Huawei sunt o componentă a acestei confruntări. Alte state membre NATO și-au exprimat deja rezervele față de comportamentul companiei chineze de IT, acuzată că servește interesele serviciilor secrete chineze.

  1. China – energia nucleară

”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarație.

Interesul SUA în dezvoltarea sectorului energetic nuclear din România este relativ recent și, potrivit surselor G4Media.ro, are legătură cu retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, precum și cu o eventuală implicare în construcția a două noi reactoare.

Interesul SUA intră însă în coliziune cu cel al Chinei, pentru că în luna mai companiile Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power au semnat forma finală a acordului pentru societatea care va construi, în parteneriat public-privat, reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucelare de la Cernavodă, o investiţie de peste 6 miliarde de euro. Investiția propriu-zisă nu a fost demarată însă, fiind în toi negocierile cu compania chineză pentru detaliile financiare ale înțelegerii.

  1. Rusia – energie – ”Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”, se arată în Declarația comună.

Nord Stream 2 este o conductă inițiată de Rusia și Germania care ar duce gazele naturale ale Gazprom către Europa Occidentală, sporind astfel dependența de Rusia. România și SUA s-au opus de la început proiectului, la fel ca alte state din Europa de Est, iar Washingtonul a amenințat chiar cu sancțiuni companiile participante în proiect.

Pentru SUA, conducta este atât o amenințare din punct de vedere strategic, cât și economic, dat fiind că America a început să exporte cantități semnificative de gaze lichefiate, Europa fiind o piață de desfacere extrem de importantă. România, la rândul ei, se opune din motive similare.

România a reușit o performanță politică majoră pe durata președinției rotative a UE: a negociat și impus, cu ajutorul surprinzător al Franței, o revizuire semnificativă a legislației UE în materie de gaze, care se traduce prin întârzieri majore în construcția Nord Stream 2. De altfel, în iulie Gazprom a anunțat că dă în judecată Comisia Europeană tocmai din acest motiv. A fost o reușită majoră a diplomației române de la Bruxelles, salutată și de administrația americană.

  1. Marea Neagră – securitate

”Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, se arată în Declarația comună.

Declararea Mării Negre drept zonă de importanță strategică pentru NATO a fost una dintre marile mize ale României în ultimul deceniu. Declarația comună a celor doi președinți reiterează angajamentul SUA pentru apărarea României în fața posturii agresive a Rusiei.

În plus, Iohannis a anunțat în conferința de presă de după întâlnirea bilaterală că a discutat cu Trump despre creșterea numărului de militari americani prezenți în România. O decizie în acest sens nu a fost luată încă.

  1. Lupta anticorupție

”Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune”, se arată în Declarația comună.

Referirea explicită la lupta anticorupție și la statul de drept este de bun augur, date fiind încercările coaliției PSD-ALDE din ultimii ani de lobby la Washington pentru obținerea sprijinului politic al Administrației Trump în încercarea de deraiere a acestor obiective. Susținerea SUA ar putea reprezenta un impuls pentru reluarea luptei anticorupție, afectată de atacurile coaliției PSD-ALDE la instituții și legislație.

  1. Sprijinul SUA pentru revizuirea legislației care privește investițiile

”România și Statele Unite evidențiază cu mândrie creșterea substanțială a schimburilor comerciale dintre cele două țări, precum și interesul nostru comun pentru crearea unui climat investițional care să ofere transparență, predictibilitate și stabilitate” – Declarația comună

Referirea din Declarația comună e, în mod evident, la desele schimbări intempestive de legislație în domeniul fiscal care au gonit investitori precum ExxonMobil. De altfel, președintele Iohannis a spus în conferința de presă de după întâlnirea cu Trump că au discutat în mod specific situația companiei.

„Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114, potrivit Agerpres.

  1. Vizele

”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA” – Declarația comună.

Este o formulare mai degrabă diplomatică, fără asumarea unor termene precise și în condițiile în care procesul nu e controlat de Casa Albă, ci de Congresul american. Având în vedere politica anti-imigrație a președintelui Trump, e de așteptat ca ridicarea vizelor pentru cetățenii români să mai dureze.