Revizuirea ONU 2024 privind evoluția demografică până în anul 2100 indică posibilitatea ca vârful numeric al populației globale să fie atins în acest secol. Astfel, se preconizează (probabilitate de 80%) că populația lumii va continua să crească în următorii cincizeci sau șaizeci de ani, atingând un vârf de aproximativ 10,3 miliarde de oameni la jumătatea anilor 2080, de la 8,2 miliarde în 2024. După acest moment, se prognozează că populația globală va începe să scadă treptat, la 10,2 miliarde de oameni până la sfârșitul secolului.
Aceasta reprezintă o schimbare majoră în comparație cu proiecțiile produse de Națiunile Unite cu un deceniu în urmă, când probabilitatea estimată a creșterii populației globale să se încheie în secolul XXI era de aproximativ 30%.
Este de așteptat ca mărimea populației lumii să fie în 2100 cu 6% mai mică (cu aproximativ 700 de milioane de oameni mai puțini decât se anticipa în urmă cu un deceniu).
Apariția mai devreme a unui vârf în dimensiunea proiectată a populației globale se datorează mai multor factori, inclusiv nivelurilor de fertilitate mai scăzute decât cele așteptate în ultimii ani în unele dintre cele din cele mai mari țări din lume, în special în China.
Europa contemporană se află și ea în plină criză demografică, una fără precedent în istoria modernă a continentului. Vorbim de anumite variabile demografice cu impact major în ceea ce privește politicile economice, sociale și de securitate din Europa postbelică.
Populația României în 2100 – 10 milioane de locuitori
Cu o rată de probabilitate de 95%, statisticile și proiecțiile ONU arată că până în 2100 populația României va scădea până aproape de 10 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă aproape la jumătate față de populația existentă la 1 iulie 2024.
Aspectul numeric este doar o latură a problemei demografice.
În 2019, Institutul Național de Statistică semnala că structura pe vârste a populației rezidente indică un proces de îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat scăderea în cifre absolute a populației tinere (0-14 ani) și de creșterea absolută și relativă a populației vârstnice (de 60 ani și peste).
Academicianul Vasile Ghețău semnala că din orice perspectivă ai privi viitorul populației României în acest secol, singura schimbare care ar putea diminua dimensiunea deteriorării întregii construcții demografice este redresarea fertilității.
Ratele scăzute de natalitate și infertilitatea crescută au efecte în numeroase domenii: scăderea forței de muncă, ceea ce duce la creșterea vârstei de pensionare, mai puțini consumatori, rezultând încetinirea economiei, populație în continuă îmbătrânire, care pune mai multă presiune asupra pensiilor și a bugetului de sănătate, toate acestea cumulate făcând declinul demografic o amenințare la adresa securității naționale.
La finalul lunii octombrie 2024, la sediul Guvernului României a fost organizată o dezbatere cu exact această temă – „Rata scăzută a natalității, o amenințare la adresa națiunii. Provocări și soluții”, care a adus la aceeași masă decidenți din domenii afectate, pentru a găsi cele mai bune și mai fezabile soluții pentru creșterea natalității și pentru a începe discuțiile relevante pentru realizarea unei strategii naționale privind natalitatea.
Prof. univ. dr. Carmen Orban, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului, sub auspiciile căreia s-a derulat evenimentul, a subliniat că o astfel de strategie trebuie includă măsuri multisectoriale, pornind de la educația timpurie privind sănătatea, măsuri fiscale pentru impulsionarea natalității și a familiilor cu doi și mai mulți copii, facilități și recunoaștere publică pentru firmele care sprijină și acordă stimulente familiilor (tichete pentru grădiniță/afterschool, beneficii FIV și altele).
Potrivit datelor oficiale, cele mai multe nașteri (peste 263.000) s-au înregistrat în 1995, iar de atunci, declinul a fost constant. „În 2022 am avut 153.000 de nașteri înregistrate în România și aproximativ 51.000 în străinătate. În 2024, până la 12 octombrie, în România s-au înregistrat 96.000 de nașteri”, conform chestorului de poliție Cătălin Aurel-Giulescu, director general Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor.
Ilfov, singurul judeţ cu o creştere a numărului de nou-născuţi
Potrivit Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2024, populația României, după domiciliu, era de 21.833.200 persoane, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2023.
Din datele INS reiese că Ilfov este singurul judeţ care a înregistrat o creştere a numărului de nou-născuţi în ultimii 10 ani. Numărul de copii născuţi în județul Ilfov a ajuns la 4.250 în 2023, în creştere cu 3% faţă de anul 2014.
Cele mai mari scăderi ale numărului de nou-născuţi sunt în județele Tulcea (-37%), Hunedoara (-37%) și Caraş-Severin (-33%), iar cele mai mici scăderi sunt în județele Cluj (-9%), Suceava (-11%) şi Bihor (-13%). Un număr de 19 judeţe au înregistrat, în ultimii 10 ani, scăderi ale natalităţii de peste 25%, iar în Capitală, în 2023, s-au născut cu 24% mai puţini copii faţă de 2014.
Toate aceste cifre confirmă că în România criza demografică este din ce în ce mai accentuată.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, a punctat necesitatea de acţiuni specifice în acest domeniu. „Este vorba de pachete specifice pentru fiecare tip de nevoie, mai ales sub aspect financiar. (…) De asemenea, cred că trebuie să dăm posibilitatea românilor să aibă venituri suplimentare fără să-i taxăm pentru fiecare oră muncită în plus. În ceea ce privește persoanele născute în afara țării, unele dintre ele destul de mari acum, cred că trebuie să ne gândim la soluții pentru a le aduce înapoi”.
Dr. Laszlo Attila, secretar al Comisiei pentru Sănătate din Senat, a atras atenția că „este nevoie de o înțelegere politică transpartinică, având în vedere efectele care se arată după perioade care exced perioadele electorale. Cred că atât în sănătate, cât și în această problemă a demografiei, trebuie să ajungem la un consens și, indiferent cine este la guvernare, ideile să fie puse în practică”.
Ca răspuns la problema infertilității, ministrul Familiei, Natalia Intotero, s-a referit la prelungirea programului de inseminare in vitro (Programul FIV). Medicii și reprezentanții domeniului medical, în general, prezenți la eveniment s-au referit la ghiduri, costuri, proceduri, terapii inovative, au făcut diverse comparații între condițiile și costurile oferite de diverse țări.
Scăderea natalității este influențată de mulți factori, inclusiv de schimbările culturale, barierele economice și schimbarea normelor sociale.
Dincolo de toate aceste calcule economice și medicale, decidenții trebuie să înțeleagă un lucru extrem de simplu: oamenii fac copii când sunt fericiți și se simt în siguranță.
Le poate garanta cineva asta?
