Elaborarea bugetului de stat pentru 2025 s-a bazat pe Prognoza de toamnă realizată în decembrie 2024, cu o creștere nominală a PIB de 8,4% (1.912,6 miliarde de lei). Prognoza s-a bazat pe aportul important al construcțiilor, prin investițiile finanțate din surse europene șuipublice, pe dezvoltarea serviciilor şi pe o uşoară redresare a sectorului industrial.
Realitatea a arătat că liberalizarea preţurilor la energia electrică şi impactul măsurilor fiscal-bugetare adoptate de Guvern a dus la reașezarea cifrelor.
Noul scenariu prevede o ajustare marginală pentru valoarea nominală a PIB cu 10,6 miliarde lei (0,5%). Creşterea economică este mai mică din cauza scăderii consumului privat, scăderii economice și inflației ridicate.
La acestea se adaugă climatul socio-economic mondial. Politica tarifară a SUA a dus la deteriorarea relaţiilor comerciale internaţionale.
Astfel, în semestrul I/2025, comparativ cu perioada similară din 2024, PIB a crescut cu 0,3% brut și 1,4%/sezonier, în timp ce deflatorul PIB (7,6%) s-a situat la valori mai ridicate decât cele anticipate în momentul elaborării scenariului din prognoza de primăvară.
Activitatea economică a fost relativ constantă, valoarea adăugată brută totală înregistrând o uşoară scpdere (-0,2% comparativ cu perioada similară din 2024), în timp ce avansul economic a fost susţinut de majorarea impozitelor nete pe produs (5%) care au avut un aport la creşterea reală a PIB de 0,5%.
Creșterile din construcţii (5,6%) şi informaţii şi comunicaţii (1,1%) au fost anulate de industrie (-1,5%), comerţ, transporturi, hoteluri şi restaurante (-0,2%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (- 2,9%).
Investiţiile în infrastructură au crescut cu 2%.
Din cauza lipsurilor și a incertitudinilor, populația s-a apărat și a scăzut drastic consumul, de la 6% în 2024 la 1,3% în primul semestru din 2025. De asemenea, consumul guvernamental a scăzut cu 2,3%.
România a continuat să importe mai mult decât produce, creșterea fiind de 5,6%. Exporturile au crescut modest, cu 2,8%.
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 3,1% în primele 7 luni ale anului, cu o tendință de încetinire față de avansul anului anterior (8,6%), în contextul unei temperări a puterii de cumpărare. Creșterea a fost susținută în principal de produsele nealimentare, care au avansat cu 5,8%, și de vânzările de carburanți, cu o majorare de 3,7%. În același timp, vânzările de produse alimentare au consemnat o ajustare minoră, de -0,7%, față de aceeași perioadă a anului 2024.
La finalul primelor 6 luni, volumul total al cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a înregistrat o creștere de 0,2%. Cele mai dinamice au fost serviciile de coafură și înfrumusețare (+18,7%) și activitățile de spălare și curățare a articolelor textile (+5,1%). HORECA a înregistrat un avans de 1,5%. În domeniul jocurilor de noroc și al altor activități recreative cifra de afaceri a consemnat o reducere de 5,4% față de perioada similară a anului trecut.
Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 5,9% în primul semestru, după scăderea de 5,9% înregistrată anul precedent. Creșterea a fost susținută de lucrările de reparații capitale (+51,5%) și de construcțiile noi (+3,6%), în timp ce lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 8,5
Producția industrială a scăzut cu 1,3% comparativ însă cu primele 7 luni ale lui 2024. Au avut de suferit industria ușoară (-23,4% în fabricarea produselor textile și -17,7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), sectorul fabricării de mașini, utilaje și materiale (-13,5%) și industria metalurgică (-13,3%), afectată de costurile ridicate cu energia.
Au crescut fabricarea produselor farmaceutice de bază (+21,0%), fabricarea mobilei (+16,7%), alte activități industriale (+14,7%) și fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (+12,6%). Au fost consemnate majorări şi în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+4,8%), altor mijloace de transport (+3,7%) şi industria alimentară (+3,1%).
La buget s-au făcut angajări în sănătate și educație, în timp ce în mediul privat au continuat concedierile
Pe piața muncii, în primele 7 luni ale anului 2025, numărul mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) a fost de 5.176,5 mii persoane, mai mare cu 0,5% (26,8 mii persoane) față de aceeași perioadă a anului 2024. Creşteri ale salariaţilor au fost vizibile în activități de servicii administrative şi servicii suport (+3,7%, respectiv 11,5 mii persoane), HORECA (+2,9%, respectiv 6,9 mii persoane), construcţii (+1,8%, respectiv 8,3 mii persoane), comerţ (+1,5%, respectiv 12,3 mii persoane) dar şi în activităţi din sectorul bugetar cum ar fi sănătate (+2,3%, respectiv +10,1 mii persoane) şi învăţământ (+1,3%, respectiv 4,8 mii persoane).
Din cauza taxelor mai mari și a cererii de venituri, în industrie au fost concediate aproape 25.000 de persoane.
Câștigul salarial mediu brut lunar pe total economie a ajuns în primele 7 luni ale anului 2025 la 9.198 lei (5.380 lei net), cu 10,2% mai mare decât cel înregistrat în perioada similară a anului precedent. Salariile au crescut din cauza inflației și a lipsei forței de muncă în unele sectoare.
Inflația a fost alimentată și de liberalizarea prețului la energie electrică și de creșterea TVA.
Însă, rectificarea bugetară se bazează pe prognoza din septembrie 2025, care anticipează că în 2025 PIB va fi de 1.902,0 mld. lei, valoare apropiată de construcția bugetară din acest an.
Execuția bugetului general consolidat pe primele opt luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 86,36 miliarde lei, respectiv 4,54% din PIB față de deficitul de 80,87 miliarde lei respectiv 4,59% din PIB în opt luni din 2024.
Veniturile bugetului general consolidat au fost 420,11 miliarde lei (creștere de 11,8% an/an), iar cheltuielile – 506,47 miliarde lei (creștere cu 10,9%).Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele opt luni ale anului 2025 au înregistrat o creștere cu 0,7%.
Drept urmare, Guvernul a luat hotărârea să facă o primă rectificare bugetară pentru acest an.
Rectificarea arată astfel:
Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: +20.074,6 milioane lei, din care: 12.089,0 milioane lei Dobânzi, 500,0 milioane lei Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, 5.965,0 milioane lei Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR și 1.044,4 milioane lei Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR;
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: +5.516,0 milioane lei, per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal pentru asigurarea drepturilor de asistență socială cu suma de 2.524 milioane lei credite de angajament și credite bugetare și pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 3.738,7 milioane lei credite de angajament și credite bugetare;
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: +2.473,0 milioane lei per sold. Se propune alocarea sumei de 2,0 milioane lei la titlul 20 „Bunuri și servicii”, suma de 1.000,0 milioane lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Anghel Saligny și suma de 1.500,0 milioane lei pentru finanțarea proiectelor din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență; Au fost înregistrate economii la titlul 10 „Cheltuieli de personal” suma de 5,0 milioane lei și titlul 71 „Active nefinanciare” suma de 24,0 milioane lei;
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: + 1.222,1 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (1.896,3 milioane lei) și pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 si din fondul de modernizare (200,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-9,98 milioane lei), subvenții (-218,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-312,0 milioane lei), alte transferuri (-138,7 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-83,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-100,8 milioane lei), active nefinanciare (-10,6 milioane lei), precum și împrumuturi (-1,0 milioane lei);
Ministerul Energiei: +1.198,8 milioane lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la subvenții (+1.000,0 milioane lei) pentru plata compensării prețurilor la energia electrică și la energia termică și alte transferuri (+200,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-1,1 milioane lei) precum și la active nefinanciare (- 0,1 milioane lei);
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: +859,8 milioane lei per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (900,0 milioane lei) precum și la titlul 20 „Bunuri și servicii” (2,1 milioane lei). Au fost înregistrate economii la titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice” suma de 7,2 milioane lei, titlul 65 „Cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă” suma de 20,4 milioane lei și titlul 71 „Active nefinanciare” suma de 14,7 milioane lei;
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: +416,9 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare în principal la cheltuieli de personal (+10,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+500 milioane lei), la subvenții (+122,4 milioane lei), la alte transferuri (+50,0 milioane lei) la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+50,0 milioane lei) și alte cheltuieli (+0,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-200,0 milioane lei), active financiare (- 100,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-10,5 milioane lei), bunuri și servicii (-4,7 milioane lei) precum și la active nefinanciare (-0,5 milioane lei);
Autoritatea Electorală Permanentă: +169,0 milioane lei în vederea asigurării fondurilor necesare pentru rambursarea cheltuielilor electorale din campania pentru Președintele României din anul 2025;
Ministerul Educației și Cercetării: +140,5 milioane lei per sold, în principal pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din PNRR; s-au suplimentat fondurile pentru proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (953,2 milioane lei) concomitent cu diminuarea unor cheltuieli având în vedere gradul de execuție și necesarul estimat a se plăti până la finele anului. S-au identificat economii în principal la fondurile aferente proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-330 milioane lei) și rambursabilă (-30,0 milioane lei), precum și la „Alte transferuri” (-77,6 milioane lei);
Serviciul Român de Informații: +92,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+75,0 milioane lei) și asistență socială (+40,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la transferuri între unități ale administrației publice (-6,2 milioane lei) și la active nefinanciare (-16,0 milioane lei);
Ministerul Justiției: +85,9 milioane lei per sold. S-au asigurat fondurile necesare plății drepturilor salariale (+12,5 milioane lei), pentru bunuri și servicii (+30,0 milioane lei) pentru plata onorariilor avocaților, pentru transferuri între unități ale administrației publice (+60,0 milioane lei) reprezentând finanțarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor. S-au identificat economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1 milion lei), asistență socială (-0,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10,0 milioane lei) și la cheltuieli de capital (-5,5 milioane lei);
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: +70,0 milioane lei pentru titlul 51 „Transferuri între unități ale administrație publice”;
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: – 3.246,5 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare la cheltuieli de personal (+2,2 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-2.000,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-608 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din fondul de modernizare (-400 milioane lei), la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-225,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-13,9 milioane lei), alte cheltuieli (-1 milion lei) și bunuri și servicii (-0,8 milioane lei);
Ministerul Sănătății: -2.661,2 milioane lei per sold, reprezentând economii identificate, în principal, la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (-1.000,0 milioane lei) și PNRR (-1.400,0 milioane lei) stabilite în funcție stadiul de implementare a acestora;
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -1.849,2 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea de sume suplimentare pentru cheltuieli de personal (+2,6 milioane lei), asistență socială (+100,0 milioane lei) și proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (+2.000,0 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la bunuri și servicii (-18,0 milioane lei), dobânzi (-0,8 milioane lei), subvenții (-370,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-300,0 milioane lei), alte transferuri (-63,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-1.500,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1.500,0 milioane lei), precum și la active financiare (-200,0 milioane lei);
Ministerul Finanțelor: -668,3 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară de sume la titlul bunuri și servicii (+50,0 milioane lei ) pentru plata serviciilor juridice pentru reprezentarea la curțile internaționale de arbitraj. S-au identificat economii la titlurile: cheltuieli de personal (-100,0 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-0,1 milioane lei), alte cheltuieli (-232,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-295,8 milioane lei), active nefinanciare (-90,4 milioane lei);
Ministerul Afacerilor Interne: -164,8 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-181,5 milioane lei), la bunuri și servicii (- 50,0 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-300,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 195,8 milioane lei) și s-au asigurat cheltuielile de asistență socială pentru plata drepturilor de pensie (+475,0 milioane lei), sume la active nefinanciare (+50,0 milioane lei), cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (+31,5 milioane lei) și transferuri între unități ale administrației publice pentru Clubul Dinamo pentru asigurarea condițiilor de pregătire la cele mai bune standarde și pentru asigurarea remunerației sportivului David Popovici și staff-ului tehnic (+6,0 milioane lei);
Secretariatul General al Guvernului: -146,0 milioane lei per sold. S-au identificat economii la cheltuieli de personal (-26,0 milioane lei), la bunuri și servicii (-30,0 milioane lei), la subvenții (-4,5 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-11,4 milioane lei), alte transferuri (-5,4 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare 2021-2027 (-1,5 milioane lei), alte cheltuieli (-61,0 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-17,0 milioane lei), active nefinanciare (-6,2 milioane lei) și s-au asigurat sume la titlul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (+17, 0 milioane lei);
Serviciul de Telecomunicații Speciale: -127,6 milioane lei per sold. Se propune alocarea suplimentară la titlul cheltuieli de personal (+5,0 milioane lei). S-au identificat economii la titlurile bunuri și servicii (-23,5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-16,1 milioane lei), la asistență socială (-0,5 milioane lei), la cheltuieli cu proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-85,6 milioane lei), precum și la cheltuieli de capital (-6,9 milioane lei).
Bani mai mulți pentru echilibrarea bugetelor locale
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor bugetelor locale vor crește cu 502,1 milioane lei astfel:
La județe: + 85,8 milioane lei – pentru Programului pentru școli al României (+88,8 milioane lei) și scad cu 3 milioane de lei sumele pentru copiii cu CES care frecventează învăţământul special;
La UAT-uri: + 209 milioane lei, pentru a drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și a indemnizațiilor lunare (+130,7 milioane lei), finanțarea drepturilor copiilor cu CES integraţi în învăţământul de masă (+15,1 milioane lei), transportul elevilor (+75,3 milioane lei), dar scad sumele pentru Programul pentru școli al României în București (-12,1 milioane lei).
Cresc cu 194,2 milioane lei, sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale ale UAT-urilor și cu 13,1 milioane lei sumele defalcate din TVA pentru finanțarea învățământului preuniversitar particular și confesional, acreditate.
Bugetul instituțiilor/activităților finanțate integral şi/sau parțial din venituri proprii se majorează atât la venituri, cât și la cheltuieli, cu suma de 178,9 milioane lei.
Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează la venituri cu suma de 4.035,9 milioane lei și la cheltuieli cu credite de angajament și credite bugetare în sumă de 3.399,0 milioane lei.
După consultarea publică, urmează acordul ministerelor avizatoare și adoptarea proiectului în ședință de Guvern.
