Comisia Europeană a prezentat recent pachetul de primăvară al semestrului european 2026, oferind României recomandări pentru respectarea cadrului bugetar al UE. Procedura de deficit excesiv a fost suspendată, însă, potrivit Comisiei, țara noastră se confruntă în continuare cu „dezechilibre macroeconomice excesive”.
Astfel, Raportul de țară pentru România din 2026 vine cu o serie de recomandări pentru ca țara noastră să ajungă la un echilibru financiar.
În primul rând, România trebuie să respecte în continuare ratele maxime de creștere ale cheltuielilor nete, cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv.
Potrivit Comisiei Europene, România trebuie să consolideze cheltuielile pentru apărare și gradul de pregătire. Acest lucru reflectă provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
Guvernul trebuie să se asigure că orice măsuri luate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor la energie sunt temporare.
De asemenea, în Energie este nevoie de stimularea flexibilității și a capacității rețelei sistemului de energie electrică, prin accelerarea introducerii surselor regenerabile de energie, precum și prin sporirea interconexiunilor transfrontaliere și a tranzacțiilor cu energie electrică.
În ceea ce privește finanțele publice, Comisia Europeană cere în continuare măsuri pentru a proteja sustenabilitatea finanțelor publice, inclusiv prin implementarea integrală a reformei pensiilor generale și speciale, prin conceperea și punerea în aplicare a unei reforme a salariilor din sectorul public care să conducă la o mai mare echitate și prin consolidare fiscală și consolidarea procedurilor bugetare pentru a asigura un control mai bun asupra investițiilor publice.
De asemenea, Guvernul trebuie să sporească colectarea globală a impozitelor ca procent din PIB, punând accentul pe eliminarea deficitelor de încasare a TVA și a impozitului pe profit.
Comisia Europeană își dorește și continuitatea reformelor și a investițiilor puse în aplicare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, dar și să susțină ritmul de implementare al politicii de coeziune.
Statul român trebuie să stimuleze competitivitatea și să reducă disparitățile teritoriale prin promovarea investițiilor private, inclusiv în cercetare și inovare, și prin asigurarea unor investiții publice fiabile pe termen lung în cercetare și dezvoltare.
De asemenea, România trebuie să aibă o administrație publică mai eficientă la toate nivelurile de guvernare, digitalizarea serviciilor publice, precum și previzibilitatea și calitatea procesului decizional.
România trebuie să faciliteze, de asemenea, investițiile în infrastructura de mediu și în transportul sustenabil și sigur, potrivit Comisiei Europene.
O altă cerință este punerea în aplicare a cadrului de guvernanță corporativă pentru companiile de stat.
În domeniul muncii, statul trebuie să consolideze participarea pe piața forței de muncă a grupurilor subreprezentate, accesibilitatea locurilor de muncă și participarea la educația și îngrijirea timpurie, dar și să abordeze deficitul de competențe al celor care intră pe piața muncii.
Statul român trebuie să reducă, de asemenea, riscurile de sărăcie și de excluziune socială prin extinderea protecției sociale și prin îmbunătățirea eficacității acesteia, menținând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
În prima etapă a calendarului european, statele membre ale UE discută planurile lor economice și bugetare și convin asupra priorităților esențiale. În a doua parte a ciclului, cunoscută sub denumirea de „semestru național”, se preconizează că statele membre aliniază politicile naționale, în special bugetele naționale pentru anul următor. În plus, Comisia Europeană poartă un dialog periodic cu statele membre și cu părțile interesate, pe întreg parcursul anului, potrivit sursei citate.
