Preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, deputatul Constantin Codreanu, a avut, miercuri, 1 februarie 2017, o întrevedere cu ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, Mihai Gribincea.
În cadrul dialogului au fost discutate aspecte legate de relaţiile bilaterale, promovarea parteneriatelor dintre cele două state, precum şi noi posibilităţi de cooperare, în special, în domeniul de activitate al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Subiectele abordate au vizat urmărirea implementării cu succes a proiectelor energetice şi de infrastructură, dar şi a proiectelor culturale şi sociale. De asemenea, a fost supusă discuţiei şi situaţia care va fi creată în urma reducerii celor 26 de taxe consulare. În discuţie s-a adus şi solicitarea făcută de preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, de iniţiere a procedurii de suspendare din funcţie a ambasadorului Republicii Moldova în România.
După întrevederea avută cu Daniel Ioniţă, ambasadorul României în Republica Moldova, deputatul Constantin Codreanu a dorit să afle şi poziţia ambasadorului Republicii Moldova în România, referitoare la “dosarul cetăţeniei române”. Deputatul a afirmat că, în afară de obţinerea unei ordonanţe de urgenţă care să rezolve situaţia în care se află mii de cetăţeni români care îşi pierd cetăţenia, e nevoie de reglementarea posibilităţii transcrierii actelor de stare civilă în reşedinţele de judeţ, astfel încât să fie evitată supraaglomerarea creată în prezent la Direcția Publică de Evidență a Persoanelor și Stare Civilă a Sectorului 1 Bucureşti.
Atât ambasadorul Mihai Gribincea, cât şi deputatul Constantin Codreanu au accentuat necesitatea existenţei unei instituţii care să gestioneze relația cu Republica Moldova. Preşedintele Comisiei a afirmat că ”între R. Moldova şi România există relaţii speciale şi privilegiate şi este necesar un minister separat sau măcar delegat, care să gestioneze interacţiunea dintre cele două state. Accentuez, de fiecare dată, că este nevoie de trei abordări absolut diferite: comunităţile istorice, diaspora economică şi Republica Moldova”.
