Despre propagarea conflictului din Ucraina în Balcani

Despre propagarea conflictului din Ucraina în Balcani

DISTRIBUIȚI

Analiză a publicației grecești I EIDISEIS, preluată de Rador:

Cel mai probabil este ca înglobarea Transnistriei în Rusia să declanșeze o dinamică de apropiere a unirii Moldovei cu România, o evoluție care constituie o linie roșie pentru Moscova, întrucât ar fi vorba despre prima integrare în NATO a unei foste republici sovietice, după cele baltice.

Se va încerca o reunificare a Transnistriei cu regiunea de coastă a Ucrainei, controlată de Rusia? Răspunsul la această întrebare privește nu numai soarta acestei regiuni rusofone, care s-a separat de Moldova în 1992, ci și propagarea conflictului din Ucraina în Balcani.

Moldova, care în perioada 1918-1940 a aparţinut României, sub denumirea de Basarabia, nu va urmări evoluţiile ca spectator. Cel mai probabil este ca înglobarea Transnistriei în Rusia să declanșeze o dinamică de apropiere a unirii Moldovei cu România, o evoluție care constituie o linie roșie pentru Moscova, întrucât ar fi vorba despre prima integrare în NATO a unei foste republici sovietice, după cele baltice.

Dar chiar și fără bomba cu ceas reprezentată de Transnistria, uitată timp de treizeci de ani, există condițiile pentru propagarea cnflictului Occident-Rusia din Ucraina în Balcani.

Cele menționate mai sus au influențat, fără îndoială, rezultatul anticipat oricum drept pozitiv pentru președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și pentru partidul de guvernământ la alegerile prezidențiale și parlamentare de ieri.

Destabilizarea Balcanilor poate proveni de la a doua bombă cu ceas pentru stabilitatea Balcanilor, pe lângă cea transnistreană: Republica Srpska din Bosnia și Herțegovina.

În condițiile în care Serbia și Bosnia și Herțegovina sunt în afara NATO, dacă Republica Srpska, cu capitala la Banja Luka, se separă complet de Confederația laxă constituită prin Acordurile de la Dayton în 1995 și va dori unificarea cu Serbia, este mai mult ca sigur că va declanșa o dinamică similară pentru regiunea din Herțegovina unde majoritari sunt croații. Astfel, destrămarea Bosniei-Herţegovinei va implica și un stat membru al NATO şi al UE.

Orice amenințare de intervenție și chiar mai mult, o încercare a NATO și a UE de a preveni prăbușirea cadrului convenit la Dayton vor permite Moscovei să sprijine, fără echivoc, revizionismul sârb din Bosnia până în Kosovo. Un revizonism sârb susținut de Rusia va declanșa, în afară de implicarea Zagrebului, și crearea de facto a unui stat complet musulman în Balcani, cu capitala la Sarajevo.

Și nu numai că va fi reațâțat conflictul de lungă durată din Kosovo, cu implicarea Albaniei și a Serbiei, dar următoarea etapă de destabilizare va fi Macedonia de Nord, care va implica de această dată Albania și Bulgaria.

În primul Război Rece, Balcanii, în mod clar datorită ”emancipării” față de Moscova a Iugoslaviei, Albaniei și României, nu au luat forma unui teatru de confruntare statică între cele două blocuri, cum s-a întâmplat la granițele celor două state germane și, astfel, două țări, care aparțineau unor alianțe total rivale, Grecia și Bulgaria, și-au putut normaliza complet relațiile în 1964.

Astăzi, Balcanii au toate condițiile obiective pentru a deveni următorul teatru al noului război rece, după fosta URSS.

Opinie de Georgios Kapopoulos, jurnalist și speciliast în probleme internaționale / Traducerea Rador: Carolina Ciulu/ Foto – Philip Kaiser

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.