Apariția unei industrii globale de dezinformare la scară largă a privatizat operațiunile de influență, acordând statelor o acoperire strategică cu negare plauzibilă, este concluzia unei analize publicată de Grupul operativ East Stratcom al UE.
O revoluție discretă a avut loc în lumea propagandei. Operațiunile care erau conduse de guverne autoritare și agenții de informații sunt acum externalizate către firme private care oferă servicii de dezinformare și înșelăciune. Armate false de social media, campaniile de defăimare bazate pe inteligență artificială, dezinformarea și manipularea și interferența informațiilor străine (FIMI) au devenit o afacere globală, oferind regimurilor autoritare noi modalități de a-i influența pe alții – și de a nega totul.
De la propaganda de stat la dezinformare pentru angajare
Timp de decenii, operațiunile de informare au fost strict controlate de state. Uniunea Sovietică a perfecţionat dezinformarea, iar mai târziu, Rusia a instituționalizat-o prin operațiuni digitale moderne precum Agenția de Cercetare pe Internet (IRA).
Dar în ultimul deceniu, acest model a devenit și comercial. Dezinformarea a devenit un serviciu profitabil, transferat unor companii cu experiență în informații, armată sau marketing. Aceste firme, care operează în întreaga lume, vând pachete complete de campanii FIMI (campanii false în social media, hacking, scurgeri de date ori ‘narative management’) pentru a răspândi conținut fals și manipulat în țările democratice.
Această externalizare oferă atât eficiență, cât și posibilitatea statelor de a nega că se află la originea lor. Statele autoritare încearcă să externalizeze operațiunile de dezinformare către intermediari privați, ocolind consecințele diplomatice și juridice.
Prin acest model, actorii maligni pot experimenta tactici riscante, cum ar fi conținut generat de AI, hacking sau operațiuni deepfakes – care ar fi explozive din punct de vedere politic sau diplomatic dacă ar fi efectuate direct de instituțiile statului. Procedând astfel, ei pot viza populațiile străine prin campanii de influență adaptate, menținând în același timp o negare plauzibilă, pretinzând că nu există nicio legătură cu entitățile private care le conduc.
Externalizarea permite, de asemenea spălarea informațiilor — ascunde adevărata origine a dezinformării prin trecerea acesteia prin firme private, conturi false și media proxy. Pe măsură ce acești actori repetă și amplifică mesajul, acesta începe să pară organic și produs local. Acest lucru permite actorilor maligni să răspândească narațiuni țintite, negând în același timp orice implicare.
Toate acestea sunt echivalentul informațional al folosirii mercenarilor: clientul se bucură de rezultate fără să fie tras la răspundere.
Echipa Jorge și comercializarea înșelăciunii
În 2023 într-o entitate numită ‘Team Jorge’ a expus funcționarea interioară a acestui nou ecosistem de influență pentru angajare. Firma a susținut că a intervenit în 33 de alegeri prezidențiale, câștigând 27 dintre ele. Printre clienții săi se numărau partide politice, corporații și, se presupune, actori statali.
În centrul sistemului Team Jorge se afla Advanced Impact Media Solutions (AIMS), un software capabil să creeze și să coordoneze mii de conturi false de social media, cu fotografii sintetice, biografii și povești de fundal. Aceste avatare ar putea fi mobilizate pentru a inunda dezbaterile, a răspândi narațiuni sau a hărțui adversarii.
Rusia continuă să fie un jucător important în acest ecosistem externalizat. Există companii private care conduc operațiuni de influență la scară largă care oglindesc și, în multe privințe înlocuiesc, funcțiile vechilor fabrici de troli din Sankt Petersburg. Aceste firme gestionează active online ascunse, promovează narațiuni aliniate statului și oferă Kremlinului un nivel suplimentar de negare.
Jurnaliştii sub acoperire au înregistrat firma demonstrând tehnici de hacking, infiltrarea mass-media şi plantarea de ştiri fabricate. Amploarea acestor operațiuni și accesibilitatea lor la clienții plătitori au dezvăluit modul în care dezinformarea a devenit o marfă globală.
Operațiuni hibride: unde online-ul se întâlnește offline-ul
Campaniile moderne de influență nu mai trăiesc doar online, ci funcționează în spațiul hibrid dintre realitățile digitale și fizice.
Agenția de Cercetare pe Internet (IRA) a demonstrat acest lucru în timpul alegerilor din SUA din 2016, când agenții ruși care se dădeau drept activiști americani au organizat mitinguri în lumea reală, au plătit participanți și au coordonat amplificarea online în jurul lor. Ce a început ca un război al meme-urilor s-a transformat într-o mobilizare fizică.
Atăzi operațiunile hibride îmbină hacking, influencerii locali finanțați pe ascuns și fronturi media ascunse. Operatorii de campanie construiesc site-uri de știri credibile și influenceri pentru a introduce narațiuni personalizate în agenda publică. Odată puse în circulație, aceste narațiuni se amestecă cu conținutul autentic și se răspândesc atât în mediile digitale, cât și în cele tradiționale, ceea ce face manipularea dificil de detectat.
Automatizare și AI: noul multiplicator de forță
Modelul original troll-fermă – sute de tineri muncitori care postează manual în ture – este înlocuit de automatizare bazată pe inteligență artificială.
Sisteme sau instrumente mai noi alimentate de modele de limbaj mari (MML), pot acum gestiona mii de conturi false și genera conținut multilingv adaptat publicului țintă în timp real. AI permite campaniilor care odată necesitau sute de oameni să fie conduse de o mână de operatori sau chiar de un singur individ. Ceea ce odată era o fermă de troli într-o clădire din Sankt Petersburg se poate face acum cu un singur laptop.
Război informațional asimetric
Apariția acestor firme de influență a creat un nou dezechilibru strategic – război informațional asimetric.
În această asimetrie, autocrațiile se bucură de o acoperire maximă cu un risc minim. Acasă, ei sunt protejați de cenzură, control și negare. Democrațiile sunt însă mai expuse. Limitați de transparență și lege, ei se confruntă cu o vulnerabilitate maximă cu apărări limitate.
Acest dezechilibru nu este doar politic, ci structural. Regimurile autoritare pot folosi dezinformarea și instrumentele AI pentru a modela narațiunile globale, pentru a influența alegerile din străinătate și pentru a submina încrederea, încercând în același timp să evite responsabilitatea directă. Democrațiile, între timp, trebuie să se apărare pe rețele deschise concepute pentru libera exprimare.
Miza pentru democrație și drumul de urmat
Aceste operațiuni remodelează deja realitățile politice. Firmele de influență au vizat alegeri în Africa, Europa și America Latină. Campaniile de dezinformare amplifică polarizarea, delegitimizează instituțiile media și exploatează diviziunile sociale pentru a slăbi coeziunea democratică.
Comercializarea dezinformării riscă să creeze o zonă gri globală în care adevărul este opțional și responsabilitatea evazivă. Pe măsură ce instrumentele AI devin mai ieftine și mai capabile, aceste operațiuni vor crește doar în amploare și sofisticare.
Recunoașterea acestei asimetrii și răspunsul cu rezistență și reglementare este singura modalitate de a preveni ca adevărul însuși să devină o marfă.
