Consiliul European și Parlamentul UE au ajuns la un acord provizoriu privind standardele europene de calitate a aerului, astfel încât să fie respectate recomandările OMS privind calitatea aerului și obiectivul de zero poluare până în 2050.
Colegiuitorii au convenit asupra unor valori limită ale calității aerului din UE până în 2030, care vor fi revizuite în mod regulat, și vor fi mai apropiate de recomandările OMS. Directiva revizuită acoperă o serie de substanțe care poluează aerul, inclusiv particule fine și particule (PM2,5 și PM10), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), benzo(a)piren, arsen, plumb și nichel, printre altele, și stabilește standarde specifice pentru fiecare dintre aceste substanțe. De exemplu, valorile limită anuale pentru poluanții cu cel mai mare impact documentat asupra sănătății umane, PM2,5 și NO2, ar trebui redus de la 25 µg/m³ la 10 µg/m³ și, respectiv, de la 40 µg/m³ la 20 µg/m³.
Acordul provizoriu dă statelor membre posibilitatea de a cere, până la 31 ianuarie 2029 și din motive specifice și în condiții stricte, o amânare a termenului limită pentru atingerea valorilor limită pentru calitatea aerului: până cel târziu la 1 ianuarie 2040 pentru zonele în care respectarea directivei până la termenul limită s-ar dovedi irealizabilă din cauza condițiilor climatice și formelor de relief specifice sau în care reducerile necesare pot fi realizate doar cu un impact semnificativ asupra sistemelor de încălzire a locuințelor existente sau până cel târziu la 1 ianuarie 2035 (cu posibilitate de prelungire cu încă doi ani) dacă previziunile arată că valorile limită nu pot fi atinse până la termenul limită de realizare.
Pentru a solicita aceste amânări, statele membre vor trebui să includă proiecții privind calitatea aerului în foile lor de parcurs (care urmează să fie stabilite până în 2028) care să demonstreze că depășirea va fi pentru un timp cât mai scurt și că valoarea limită va fi îndeplinită până la sfârșitul perioadei. În perioada de amânare, statele membre vor trebui, de asemenea, să își actualizeze periodic foile de parcurs și să raporteze cu privire la implementarea acestora.
În cazurile în care o limită sau o valoare țintă este depășită sau există un risc concret de depășire a pragurilor de alertă sau de informare pentru anumiți poluanți, se cere statelor membre să stabilească:
- foaie de parcurs pentru calitatea aerului înainte de termenul limită, dacă între 2026 și 2029 nivelul poluanților depășește limita sau valoarea țintă care trebuie atinsă până în 2030
- planuri de calitate a aerului pentru zonele în care nivelurile de poluanți depășesc valorile limită și țintă stabilite în directivă după termenul limită
- planuri de acțiune pe termen scurt care stabilesc măsuri de urgență (de ex.restricționarea circulației vehiculelor, suspendarea lucrărilor de construcție etc.) pentru reducerea riscului imediat pentru sănătatea umană în zonele în care vor fi depășite pragurile de alertă.
Colegislatorii au convenit să includă cerințe mai blânde pentru stabilirea calității aerului și planuri de acțiune în cazurile în care potențialul de reducere a anumitor concentrații de poluanți este sever limitat din cauza condițiilor geografice și meteorologice locale. Când vine vorba de ozon, în cazurile în care nu există un potențial semnificativ de reducere a concentrațiilor de ozon la nivel local sau regional, colegiuitorii au convenit să scutească statele membre de la stabilirea planurilor de calitate a aerului, cu condiția să furnizeze Comisiei și publicului o justificare detaliată pentru o astfel de scutire.
Textul convenit solicită Comisiei Europene să revizuiască standardele de calitate a aerului până în 2030 și ulterior o dată la cinci ani, pentru a evalua posibilitățile de respectare a recomandărilor OMS și a celor mai recente dovezi științifice. În revizuirea sa, Comisia ar trebui să evalueze și alte dispoziții ale directivei, inclusiv cele referitoare la amânarea termenelor de realizare și la poluarea transfrontalieră.
Comisia ar trebui apoi să prezinte propuneri de revizuire a standardelor de calitate a aerului, de a include alți poluanți și/sau de a propune măsuri suplimentare la nivelul UE.
Accesul la justiție și dreptul la despăgubiri
Directiva propusă stabilește dispoziții pentru asigurarea accesului la justiție pentru cei care au un interes suficient și doresc să conteste implementarea acesteia, inclusiv ONG-urile de sănătate publică și de mediu. Orice procedură administrativă sau judiciară de revizuire ar trebui să fie echitabilă, oportună și nu extrem de costisitoare, iar informațiile practice cu privire la această procedură ar trebui puse la dispoziția publicului.
Conform noilor reguli, statele membre ar trebui să se asigure că cetățenii au dreptul să pretindă și să obțină despăgubiri în cazul în care s-a produs prejudiciu sănătății lor ca urmare a unei încălcări intenționate sau din neglijență a normelor naționale care transpun anumite prevederi ale directivei.
Textul, astfel cum a fost modificat de colegiuitori, clarifică și extinde, de asemenea, cerințele statelor membre pentru a stabili sancțiuni efective, proporționale și disuasive pentru cei care încalcă măsurile pentru punerea în aplicare a directivei. După caz, ei vor trebui să țină seama de gravitatea și durata încălcării, indiferent dacă aceasta este recurentă, și persoanele și mediul afectat de aceasta, precum și beneficiile economice reale sau estimate rezultate din încălcare.
Acordul provizoriu va fi înaintat pentru aprobare reprezentanților statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper) și comisiei de mediu a Parlamentului. Dacă va fi aprobat, textul va trebui adoptat oficial de ambele instituții, în urma revizuirii de către juriști-lingviști, înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE și intrarea lui în vigoare, după care statele vor avea la dispoziție doi ani pentru transpunerea directivei în dreptul intern.
În ciuda îmbunătățirilor majore ale calității aerului în UE în ultimele trei decenii, poluarea aerului continuă să fie principala cauză a deceselor premature cauzate de mediu, care afectează grupurile vulnerabile (copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni preexistente, precum și grupurile dezavantajate din punct de vedere socioeconomic).
De asemenea, are un impact negativ asupra mediului, provocând daune ecosistemelor și biodiversității.
Pentru a aborda poluarea aerului, UE are două directive privind calitatea aerului înconjurător, datând din 2004 și 2008. Revizuirea acestor directive a fost propusă de Comisia Europeană în octombrie 2022, ca parte a planului european de acțiune privind poluarea zero în cadrul Pactului ecologic european. În cadrul acestui plan de acțiune, Comisia s-a angajat să revizuiască standardele UE de calitate a aerului pentru a le alinia mai strâns la recomandările OMS.
Propunerea Comisiei actualizează și combină cele două directive existente și introduce obiectivul de poluare a aerului, care urmează să fie atins până în 2050. Propunerea Comisiei stabilește, de asemenea, obiective intermediare pentru 2030, care sunt mai apropiate de orientările OMS. Conform propunerii inițiale, standardele stabilite vor fi revizuite în mod regulat până în 2050, pentru a evalua dacă trebuie adaptate sau dacă trebuie acoperiți și alți poluanți.
Parlamentul European și-a adoptat poziția în septembrie 2023, în timp ce Consiliul și-a convenit mandatul de negociere la nivelul Coreper în noiembrie 2023. Raportorul Parlamentului pentru acest dosar a fost Javi López.
