Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, avea la finalul anului 2025 un număr de 535 de anchete active în România, cu un prejudiciu estimat la peste 6 miliarde de euro, potrivit raportului anual prezentat luni de instituție.
Datele sunt publicate cu câteva luni înainte de expirarea mandatului lui Koveși la conducerea EPPO, în octombrie 2026.
România, printre țările cu cele mai multe investigații privind fondurile europene
Potrivit raportului, în 2025 procurorii europeni au deschis 303 anchete noi în România, valoarea estimată a prejudiciilor investigate ridicându-se la 3,91 miliarde de euro.
La sfârșitul anului trecut, EPPO avea în lucru 535 de dosare care vizează România, cu un prejudiciu total estimat la 6,05 miliarde de euro.
Cele mai multe cauze sunt legate de fraude cu fonduri europene. Din totalul dosarelor active, 499 vizează astfel de infracțiuni, prejudiciul estimat fiind de peste 5 miliarde de euro.
Alte 28 de anchete privesc fraude cu TVA și taxe vamale, cu un prejudiciu estimat la 271 de milioane de euro.
De unde au venit sesizările
În cursul anului 2025, EPPO a primit 416 sesizări referitoare la România.
Cele mai multe au venit de la autoritățile și instituțiile naționale – 359 de cazuri. Alte 51 de sesizări au fost transmise de persoane fizice, în timp ce instituțiile europene au trimis doar patru rapoarte. Procurorii europeni s-au autosesizat în două situații.
Ce măsuri au luat procurorii europeni
În România, EPPO a emis în 2025 ordine de indisponibilizare în valoare de aproximativ 120 de milioane de euro și a pus efectiv sub sechestru active de 10,83 milioane de euro.
Tot anul trecut, procurorii europeni au trimis în judecată 20 de rechizitorii care vizează 83 de persoane.
Alte 35 de dosare, care priveau 65 de persoane, au fost clasate, iar 37 de cauze au fost transferate autorităților naționale, implicând în total 115 persoane.
Zero achitări în dosarele finalizate
Raportul arată că 76 de cauze aflate în instanțele din România sunt încă în curs de judecată.
În 21 de dosare au fost pronunțate hotărâri în primă instanță, iar în 18 cazuri există deja decizii definitive.
Până la sfârșitul anului 2025, 20 de persoane au fost condamnate definitiv în dosarele EPPO din România, fără ca vreo persoană să fi fost achitată.
Achizițiile publice și agricultura, printre principalele ținte
Anchetele procurorilor europeni din România vizează în principal fraude cu fonduri europene, nereguli în achizițiile publice, fraude cu TVA, corupție, deturnare de fonduri, spălare de bani și participarea la grupuri infracționale organizate.
Cele mai multe investigații sunt legate de programele de dezvoltare regională și urbană, unde sunt deschise 186 de dosare.
Urmează programele din agricultură și dezvoltare rurală, cu 101 cazuri, cele privind ocuparea forței de muncă, cu 95 de anchete, și proiectele finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR), cu 34 de dosare.
Iinvestigații la nivel european
La nivelul întregii Uniuni Europene, EPPO avea la finalul lui 2025 un număr record de 3.602 anchete active, cu un prejudiciu estimat la peste 67 de miliarde de euro.
Cea mai mare parte a prejudiciului investigat – peste 45 de miliarde de euro – provine din fraude privind veniturile, în special cele legate de TVA și taxe vamale.
În 2025, instituția a primit aproape 7.000 de sesizări și a deschis 2.030 de anchete noi, cu aproape 35% mai multe decât în anul precedent.
Potrivit procurorilor europeni, creșterea se datorează atât unei cooperări mai bune cu autoritățile naționale, cât și concentrării investigațiilor asupra rețelelor infracționale implicate în fraude cu fonduri europene și TVA.
În cursul anului trecut, EPPO a obținut la nivel european 159 de condamnări definitive care au vizat 288 de persoane și a indisponibilizat active în valoare de aproape 289 de milioane de euro.
