Doar 18.970 de români din Serbia înscriși în lista specială pentru alegerile...

Doar 18.970 de români din Serbia înscriși în lista specială pentru alegerile în cadrul CNMR din Serbia

Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, co-președinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale România – Serbia pentru protecția minorităților naționale efectuează, se află în zilele de 18 și 19 septembrie 2018, într-o vizită de lucru în Serbia. Demnitarul român a avut întrevederi cu primviceprim-ministrul și ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, cu ministrul integrării europene, Jadranka Joksimovic, și cu secretarul de stat Ivan Bosnjak, co-președinte din partea Serbiei al Comisiei Mixte Interguvernamentale România – Republica Serbia pentru protecția minorităților nationale

În cadrul întrevederii cu omologul sârb din cadrul Comisiei Mixte Interguvernamentale România – Republica Serbia pentru protecția minorităților naționale, secretarul de stat George Ciamba a reiterat așteptările ferme ale părții române privind protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Serbia, în special în domeniile educație și serviciu religios în limba maternă, precum și accesul la mass-media în limba română. Demnitarul român a insistat asupra importanței respectării dreptului la liberă auto-identificare al etnicilor români, pe baza criteriilor obiective.

Cei doi copreședinți au agreat reluarea reuniunilor la nivelul secretariatelor, la București, în perioada imediat următoare (cel mai probabil în zilele de 30 și 31 octombrie 2018), în perspectiva convenirii unei sesiuni plenare a Comisiei, cu scopul evaluării măsurilor adoptate de părți în sensul angajamentelor asumate prin ultimul Protocol al Comisiei mixte și identificării măsurilor suplimentare necesare consolidării regimului de protecție al drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Serbia, cât și cele ale persoanelor aparținând minorității sârbe din România.

În cadrul discuțiilor cu oficialii sârbi, demnitarul român a prezentat poziția României privind cooperarea pe teme europene și regionale, pornind de la interesele comune și provocările actuale de pe agenda UE, precum și principalele obiective ale Președinției României a Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019. O atenție aparte a fost acordată procesului de extindere a UE, care va fi menținut cu prioritate pe agenda Presedinției române, precum și dezvoltărilor privind viitorul UE, în contextul BREXIT și al alegerilor pentru Parlamentul European.

Primviceprim-ministrul și ministrul afacerilor extrene, Ivica Dacic, a remarcat nivelul excelent al relațiilor bilaterale și a exprimat satisfacția pentru întâlnirea pe care o va avea cu omologul român în perioada imediat următoare. Discuțiile au evidențiat dorința parților de a continua consolidarea cooperării pe multiple planuri, atât prin menținerea ritmului ridicat al dialogului politic, cât și prin organizarea și participarea la forumuri economice și evenimente dedicate comunității oamenilor de afaceri.

Totodată, demnitarul sârb a făcut o amplă prezentare a stadiului negocierilor de aderare a Serbiei la UE, s-a referit la dezvoltările în plan regional și a detaliat cu privire la stadiul discuțiilor din Dialogul Belgrad-Pristina, desfășurat sub medierea UE.

Secretarul de stat George Ciamba a reiterat sprijinul României pentru avansarea parcursului european al Serbiei, subliniind importanța continuării procesului de reforme interne necesare atingerii acestui obiectiv. Oficialul român a exprimat satisfacție pentru revitalizarea dialogului bilateral pe tema protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale înrudite în formatul agreat al Comisiei mixte și a evocat angajamentele exprimate de partea sarbă în cadrul recentelor contacte la cel mai înalt nivel, în sensul consolidării regimului de protecție a drepturilor etnicilor români din Serbia.

În discuțiile cu ministrul Jadranka Joksimovic, demnitarul român a reiterat disponibilitatea țării noastre de a acorda asistență în procesul de negociere cu UE, având în vedere experiența relevantă a României. Secretarul de stat George Ciamba a evidențiat aportul semnificativ al cooperării transfrontaliere la dezvoltarea legăturilor interumane și al cooperării la nivelul comunităților locale de ambele părți ale frontierei.

Comisia Mixtă a fost înfiinţată prin Acordul între Guvernul României și Guvernul Federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 şi intrat în vigoare la 12 iulie 2004. Comisia Mixtă face recomandări pentru fiecare dintre cele două Guverne, respectiv recomandări comune, privind măsurile necesare în vederea exercitării drepturilor membrilor minorităţilor naţionale şi a protecţiei identităţii acestora (art. 11 din Acord).

Ultimul protocol al acestei comisii a fost semnat la Bruxelles, în martie 2012. Protocolul precizează expres asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel, se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.

În timp ce MAE român menționează în comunicatul de presă ”așteptările ferme ale părții române privind protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Serbia, în special în domeniile educație și serviciu religios în limba maternă, precum și accesul la mass-media în limba română”, precum și despre ”importanța respectării dreptului la liberă auto-identificare al etnicilor români, pe baza criteriilor obiective”, în contextul în care în acest an vor avea loc noi alegeri pentru consiliile minorităților naționale din Serbia, partea sârbă menționează ca principale teme ale reuniunii discuțiile despre ”îmbunătățirea în continuare a dialogului politic prin schimbul de vizite”, cu referire la invitațiile lansate președintelui Klaus Johannis, a premierului Viorica Dăncilă și a ministrului de externe Teodor Meleșcanu de a vizita statul vecin, precum și sprijinul României pentru calea europeană a Serbiei, subliniind că România se numără printre statele care s-au exprimat în favoarea politicii de extindere a UE în zona Balcanilor de Vest.

Secretarul de stat Ivan Bosnjak, co-președintele sârb al Comisiei Mixte Interguvernamentale România –  Serbia pentru protecția minorităților nationale, a precizat că în lista specială a alegătorilor pentru alegerile în cadrul Consiliul Național al Minorității Române din Serbia sunt înscriși 18.970 cetățeni cu drept de vot și că până în prezent a fost depusă o singură listă electorală.

Precum se știe, comunitatea românească din Serbia trăieşte în două regiuni – Voivodina și Valea Timocului.  Comunitatea românească este divizată în ceea ce priveşte titulatura, în vlahi (fără legătură cu România) și români. Conform datelor oficiale (recensământul din 2002), numărul etnicilor români este de 34.576 (30.419 în Voivodina şi 4.157 în restul Serbiei, dintre care 2.339 în Timoc şi 1.000 în localitatea Ovcea, integrată administrativ în capitala Belgrad), iar cel al „vlahilor” de 40.054 persoane (101 în Voivodina, restul populaţiei fiind concentrată în zona de nord-est a Serbiei). Potrivit organizaţiilor româneşti, datele de la recensământ au avut în vedere numai persoanele cu domiciliul permanent în Serbia, nu şi persoanele aflate temporar la muncă în străinătate, apreciate la 50.000 de români voivodineni şi 250.000 de români timoceni. Aceleaşi estimări neoficiale prezintă un număr de circa 200.000-250.000 de etnici români/„vlahi” în Serbia de nord-est.

Reamintim că în 2012 România a fost singurul stat membru al UE care, la Consiliul Afaceri Generale de la Bruxelles, a pus condiţii suplimentare pentru acceptarea Serbiei ca stat candidat la accesul în Uniunea Europeană. România a fost singurul stat membru al UE care, la Consiliul Afaceri Generale de marţi, de la Bruxelles, a pus condiţii suplimentare pentru acceptarea Serbiei ca stat candidat la accesul în Uniunea Europeană. Mişcarea ministrului de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, i-a surprins pe ceilalţi europeni, pentru că România este un partener tradiţional al Serbiei, de altfel unul dintre cele câteva state UE care nu recunosc oficial Kosovo, ţinând partea Belgradului în această problemă. Oficialii români au explicat că gestul a fost pentru binele comunităţii româneşti din Serbia, din Valea Timocului, unde comunitatea românească este divizată artificial în vlahi și români, cu consecințe negative pentru minoritatea românească.

Alegerile pentru Consiliile Minorităților Naționale din Serbia sunt programate pentru data de 4 noiembrie, viitoarele consilii fiind alese pentru un mandat de patru ani.

La alegerile precedente, din 2014, comunitatea românească din Valea Timocului a reușit performanța, în premieră, de a accede în CNMR din Serbia prin Iniţiativa Românilor din Serbia (condusă de Boian Bărbuţă) şi Asociaţia pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor ”Dunărea” (condusă de Tihan Matasarevici), care au făcut front comun pentru alegerile Consiliului Minorităţii Române şi au depus la Belgrad o listă de candidati propusă de cele două asociaţii împreună cu partenerii din Banat pentru alegerile în cadrul Consiliului Minorității Române din Serbia.