Doliu în comunitatea românească din Serbia

Doliu în comunitatea românească din Serbia

Ion Rotariu – Cordân, unul dintre cei mai cunoscuți și mai respectați mesageri ai cântecului din întregul spaţiu românesc, a încetat din viață, anunță Comunitatea Românilor din Serbia.

De-a lungul anilor, fanfara condusă de Ion Rotariu-Cordân s-a prezentat de nenumărate ori pe scena Festivalului de Folclor şi Muzică Românească din Voivodina, a evoluat pe scena Festivalului Fanfarelor din Banatul Românesc de la Buziaş, de asemenea la Festivalul Văii Căraşului de la Greoni. A participat la Festivalul Croaţilor din Voivodina de la Vukovar, precum şi la Festivalul Internaţional de la Băile Herculane, dar şi la Congresul Internaţional organizat mai întâi la Băile Herculane, apoi la Alba Iulia. S-au prezentat cu brio la Festivalul Românilor din Vidin – Bulgaria, la Somborul Trompetiştilor de la Guča sau la Festivalul Slovacilor din Croaţia, la Festivalul Maghiarilor de la Vârşeţ, la manifestările muzicale din Kragujevac,Panciova, Zrenjanin, Vârşeţ, Novi Sad, Cuvin, Belgrad, Biserica Albă, Timişoara, Ipoteşti, Giurgiu.

Ion Rotariu Cordân a lăsat o urmă adâncă în viaţa culturală a românilor din Serbia. În 2011 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofiţer de preşedintele României, Traian Băsescu, după ce în anul 2006, pentru merite deosebite în activitatea culturală şi promovare tradiţiei româneşti, primise  Medalia de Aur din partea Patriarhului României Teoctist. Cunoscutul dirijor a fost recompensat cu Placheta şi Diploma de Onoare a Comunităţii Românilor din Serbia. În anul 2005 a primit titlul de Cetăţean de Onoare al localității Grădinari (Caraş Severin). Cea mai înaltă dinstincţie a oraşului Vârşeţ, premiul pentru întreaga activitate culturală în vederea dezvoltării culturale a Vârşeţului şi promovarea culturii a minorităţii române, i-a fost acordată în anul 2008.

Talentatul dirijor şi compositor Ion Rotariu – Cordân s-a născut la 10 ianuarie 1932 la Coştei, din părinţi ţărani, tatăl Gheorghe şi mama Parascheva Rotariu.

Şcoala primară a făcut-o în sat, unde a terminat cele şase clase, câte avea în timpul acela şcoala din Coştei.

De la vârsta de 11 ani, se încadrează în cor unde cântă la alt, ca apoi trei ani mai târziu să cânte şi la fanfară la flaut, clarinet S şi B, flighorn şi apoi la aproape toate celelalte instrumente de fanfară pe care le însuşeşte.

Între anii 1952 – 1954, face stagiul militar la Zagreb, capitala Croaţiei, unde cântă în orchestra Căminului Militar din Zagreb. Aici îşi însuşeşte tehnica instrumentală şi metodele de conducere ale orchestrei, unde debutează ca dirijor.

Întors la Coştei, munceşte cu entuziasm pentru refacerea fanfarei, reuşind ca în anul 1955 să instruiască o generaţie de fanfarişti, o fanfară puternică.

Pe data de 15 ianuarie 1955 începe cursurile de pregătire a 31 de fanfarişti, ridicând fanfara din Coştei pe cele mai înalte culmi atinse până atunci, reuşind să obţină cu ea numeroase locuri de frunte precum: Locul I la Festivalul fanfarelor din Banatul de Sud, locul II la nivel provincial – Voievodina 1956, Premiul I în afara concurenţei (deoarece fanfariştii erau naţionalişti) în Iugoslavia. Fanfara este laureatul Concursului naţional de la Prizren (Kosovo), Putna Medalia de Aur…

Este dirijorul corului mixt din Coştei, pentru care compune versuri şi aranjamente muzicale, obţinând succese atât în ţară cât şi în străinătate (Casa de filme din Köln – Germania, Skopje – Macedonia, Vidin – Bulgaria, Ilok – Croaţia, Alba Iulia, Buziaş, Băile Herculane, Timişoara, Ipoteşti, Giurgiu – România, Belgrad, Vârşeţ, Zrenianin, Panciova, Novi Sad, Biserica Albă, Covin – Serbia etc.).

Este întemeietorul (reînfiinţătorul) fanfarelor din satele româneşti precum Voivodinţi, Marcovăţ, Râtişor, Jamul Mic, Satu Nou, Vlaicovăţ etc. Astfel contribuie la ridicarea nivelului şi îmbogăţirea repertoriului fanfarelor care erau pe „cale de dispariţie”, cât şi la vieţuirea culturii româneşti din aceste localităţi.

Ani la rând este preşedintele Festivalului Fanfarelor din Banat, pe merit, fapt că ideea de a se înfiinţa o astfel de manifestare îi revine lui Ion Rotariu – Cordân.

Ca dirijor de cor şi fanfară, cât şi compozitor, este autor a mai mult de 300 de piese muzicale.

În perioada 1980 – 1990 este membru al trupei de teatru din Coştei, când această trupă înregistrează cele mai mari şi frumoase succese, fiind premiat de nenumărate ori la „Zilele de teatru ale Românilor din Voievodina”.

Este actor al câtorva filme artistice (coptroducţii englezo-sârbe, macedoniene), filme de scurt metraj (RTV Voievodina, TVR Timişoara), filme precum „Nunta ţărănească”, „Eminescu şi Veronica”, filme documentare…

În răsunetul fanfarelor din 7 localităţi româneşti, Ion Rotariu – Cordân, a fost condus pe ultimul drum miercuri.  

În urma sa a lăsat o importantă și bogată moştenire culturală, care rămâne în memoria colectivă a românilor din Serbia.