Dorina Achelăriței, despre „Germania, România, Turcia: congruențe în epoca modernă”

Dorina Achelăriței, despre „Germania, România, Turcia: congruențe în epoca modernă”

Jurnalista Dorina Achelăriței va susține prelegerea „Germania, România, Turcia: congruențe în epoca modernă” joi, 12 noiembrie 2020, de la ora 20.00 (ora României), pe pagina de Facebook a Institutului Cultural Român „Titu Maiorescu” de la Berlin și pe platforma ZOOM. Evenimentul online va fi prezentat de Claudiu Florian, directorul ICR Berlin.

Relațiile cultural-istorice româno-germane stau în mare măsură sub semnul prezenței sașilor din Transilvania, pe de o parte, și al rolului Dinastiei de Hohenzollern, pe de altă parte. Influența turcească în România reprezintă un subiect de continuă analiză, în materie de vocabular, bucătărie, mentalitate etc. Relațiile germano-turce sunt, la rândul lor, marcate de alianța geopolitică, în epoca modernă, dintre cele două imperii, după 1880, precum și de prezența tot mai accentuată a comunității turcești în Germania, pe baza migrației forței de muncă, începând cu anii 60 ai secolului trecut. Pe teritoriul de astăzi al României, aproape concomitent cu stabilirea sașilor în Transilvania, în secolul XII, o altă etnie își găsea sălașul în Dobrogea: cea a turcilor. În anul 2011, comunitatea turcilor din România număra 27 700 persoane.

În urma unei evoluții complexe peste timp a celor trei națiuni, timp în care Țările Române s-au aflat temporar sub suzeranitate turcească, cele trei țări au ajuns la o răspântie a relațiilor dintre ele, marcată de Congresul de la Berlin, din anul 1878. În urma acestui congres, concomitent cu încetarea influenței politice turcești în România, apropierea dintre Imperiul German și Imperiul Otoman a sporit constant, pe toate planurile, culminând cu alianța celor două puteri în timpul Primului Război Mondial. Situate de partea celor înfrânți, după 1918, cele două state au traversat o perioadă de transformări fundamentale, Turcia devenind, după 1923, stat laic, în vreme ce Germania trecea de la Imperiu la Republica de la Weimar, și de acolo spre dictatura național-socialistă, degenerând în Al Doilea Război Mondial. Ulterior, în perioada de reconstrucție care a urmat, drumurile germano-turce s-au întâlnit în Germania (Federală), prin migrația tot mai accentuată a forței de muncă turcești.

Despre intersectarea – la nivel cultural, istoric, al mentalităților – celor trei națiuni va vorbi jurnalista și publicista Dorina Achelăriței, făcând referiri atât la istoria modernă (1821-1918), cât și la tendințele care se conturează în contemporaneitate.

Dorina Achelăriței este jurnalist independent (socio-politică și cultură). Absolventă de studii umaniste: germanistică, jurnalism, lingvistică, sociologie și geografie umană în România și Germania: Universitatea Iași, Leipzig, Konstanz, Freiburg, Trier și Göttingen. Activitate de studiu și cercetare în Italia (Roma) și Turcia (Istanbul). Participant și coordonator proiecte (inter)culturale (Italia, Europa de Est, Turcia). Specialist și profesor în comunicare interculturală. Activitate jurnalistică pentru media din România și Italia, în calitate de corespondent (publicații și radio – printre care și Radio Iași România). Colaborator Mediterranea Palermo/Berlin. De aproximativ 15 ani în diaspora: între Germania, Italia, Turcia, Asia. Vorbeşte opt limbi străine, inclusiv turca.