Două situri vor candida din partea României pentru Marca Patrimoniului European în...

Două situri vor candida din partea României pentru Marca Patrimoniului European în sesiunea 2021

Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galați și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA de la Sibiu vor candida din partea României pentru acordarea Mărcii Patrimoniului European.

Institutul Naţional al Patrimoniului a înaintat Comisiei Europene formularele de cerere ale celor două situri preselectate, în data de 26 februarie 2021. Juriul european, format din 13 experţi independenţi, va delibera asupra tuturor siturilor preselectate la nivel național şi urmează să se pronunţe asupra selecţiei finale până la sfârșitul anului 2021, potrivit calendarului oficial.

Conform prevederilor Deciziei nr. 1194/2011/UE, maximum două situri pot trece de preselecția națională și maximum un sit din fiecare stat membru va putea primi Marca în fiecare sesiune de selecție.

În forma actuală a propunerilor, celelalte două situri candidate nu au îndeplinit anul acesta criteriile specifice Mărcii Patrimoniului European, însă pot trimite noi cereri pentru preselecția la nivel național din anii următori. Institutul Național al Patrimoniului, în calitate de coordonator, poate oferi consultanță celor interesați să candideze în viitor.

Despre Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Galați

Palatul Comisiei Europene din Galati / foto arhivă © BJVAU

Tratatul de Pace de la Paris din anul 1856 care a încheiat Războiul Crimeii (1853-1856) a reprezentat totodată și actul de înființare a Comisiei Europene a Dunării, după succesive negocieri diplomatice. Menită să asigure libertatea navigației pe Dunăre, cu precădere la vărsarea în Marea Neagră, potrivit principiilor regimului de navigație pe Rin, instituite prin Tratatul de la Paris din 1814 și Actele Congresului de la Viena din 1815, Comisiei Europene a Dunării, instituție cu statut internațional, i se atribuise rolul de a gestiona navigația pe șenalul navigabil al Dunării maritime.

Palatul Comisiei Europene a Dunării (CED) a fost construit în 1896 ca sediu administrativ pentru Comisia Europeană a Dunării, care a funcționat în această clădire până la desființarea sa, în anul 1948. Începând cu anul 1968, clădirea a devenit sediul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, înființată prin Decret Regal, semnat de Carol I la data de 7 decembrie 1889. În prezent, imobilul are statut de monument istoric.

Despre Muzeul ASTRA, Sibiu

Muzeul Astra din Sibiu / foto © MuzeulASTRA

Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA este unul dintre cele mai dinamice muzee publice din România din perspectiva conservării și promovării patrimoniului cultural material și imaterial cu valoare etnografică. De la deschiderea sa în anul 1967, s-a axat pe strângerea unei colecții impresionante și extinse de exemplare ale civilizației populare românești, dar și aparținând celorlalte grupuri etnice regăsite pe teritoriul României, dezvoltând programe și acțiuni culturale pentru o mai bună înțelegere a vieții rurale din întreaga țară. Conceput ca un muzeu viu, acesta găzduiește numeroase evenimente participative, precum târguri tradiționale, ateliere, festivaluri și spectacole folclorice. Patrimoniul multicultural reprezentat de Muzeul ASTRA reflectă diversitatea culturală care caracterizează întregul continent European.

Marca Patrimoniului European este o inițiativă menită să aducă în atenția publicului și în special a tineretului european valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură și patrimoniu cultural care contribuie la consolidarea sentimentului de apartenență la Uniune și a dialogului intercultural. Pot fi expresie a acestor valori situri de o mare varietate de manifestare – monumente, situri (naturale, subacvatice, arheologice, industriale sau urbane), peisaje culturale, locuri comemorative, bunuri și obiecte culturale și patrimoniu imaterial asociate unui loc, inclusiv patrimoniu contemporan – care au vocația de a plasa istoria și cultura națională a fiecărei țări într-un context de relevanță europeană.

Acordarea Mărcii la nivel european se desfăşoară o dată la doi ani, iar fiecare stat membru al Uniunii poate transmite Comisiei Europene în fiecare sesiune maximum două propuneri de situri, dintre care poate fi selectat maximum unul.

Marca este acordată pe baza a trei criterii, și anume:

1. valoarea europeană simbolică a unui sit;

2. proiectul propus pentru a promova dimensiunea sa europeană

3. capacitatea operațională de a implementa proiectul sau planul de lucru.

Valoarea europeană simbolică a unui sit și rolul semnificativ jucat în istoria și cultura Europei și/ sau construirea Uniunii Europene pot fi demonstrate prin: (1) caracterul  transfrontalier sau paneuropean: prin explicarea modului în care influența din trecut sau din prezent și atracția siturilor depășesc granițele naționale ale unui stat membru și precizarea motivelor pentru care acesta are o semnificație la nivel european; și/ sau (2) locul și rolul lui în istoria europeană și în integrarea europeană, legăturile cu evenimente, personalități sau mișcări-cheie europene (culturale, artistice, politice, sociale, științifice, tehnologice sau industriale care sunt semnificative la nivel european și includ mai multe țări europene); și/ sau (3) locul și rolul său în dezvoltarea și promovarea valorilor comune care stau la baza integrării europene (de exemplu, valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților).

Până în acest moment, au primit Marca Patrimoniului European 48 de situri, bunuri culturale de patrimoniu din Austria, Belgia, Croația, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovenia, Spania, Ungaria. Dintre acestea, menționăm Constituția de la 3 Mai 1791 (Polonia) – prima constituție modernă din Europa adoptată în mod democratic, care reflectă principiile liberale ale Iluminismului european, Parcul Memorial al Picnic-ului Pan-European de la Sopron (Ungaria), eveniment emblematic pentru mișcările ce au dus la căderea Cortinei de fier în 1989 sau Spitalul Partizanilor Franja (Slovenia) ce poartă numele Franjei Bojc, primul său medic șef, și unde, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, partizanii sloveni din mișcarea de rezistență împotriva ocupației naziste au organizat, în secret și cu sprijinul localnicilor, un spital pentru îngrijirea soldaților răniți  – Aliați și ai Puterilor Axei, deopotrivă –  de către medici provenind din mai multe țări europene.

Cimitirul Săracilor, Memorialul Sighet / Copyright Memorialul Sighet.

Primul și, deocamdată, singurul sit din România inclus în această listă este Memorialul Sighet din Sighetu Marmației, județul Maramureș. Acesta a primit oficial Marca Patrimoniului European în luna martie 2018 pentru misiunea asumată de perpetuare a memoriei victimelor comunismului și regimurilor totalitare, precum și a celor care au încercat și continuă să se opună acestor regimuri.