– interviu cu Vasile Tărâțeanu, președintele Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească” din Ucraina –
Suntem imediat după alegerile din Ucraina. Care este acum, după alegeri, situația comunității românești din Ucraina?
Situația minorității românești din Ucraina nu se schimbă acum, la o zi după ce am aflat rezultatul alegerilor prezidențiale. Va trebui să treacă mai mult timp pentru ca, de-acum viitoarea conducere a Ucrainei – dă Doamne să reziste mai mult timp și să-și poată îndeplini promisiunile europene sau europeniste. Noi am trecut prin mai multe regimuri – a fost regimul Kucima, a fost Kravciuk, apoi l-am avut pe Iușcenko, l-am avut și pe Ianukovici – și în toate perioadele minoritățile din Ucraina, nu numai cea română, ci și maghiarii, și bulgarii, și polonezii, și rușii au avut de suferit. În primul rând au fost reduse rețelele de școli în limba maternă din Ucraina, a fost redus numărul școlilor în primul rând. Spre exemplu, din 90 până acum noi am pierdut peste 20 de școli cu predare în limba română, care existau atunci când Ucraina s-a declarat stat independent și suveran. Iată că în 20 de ani de independență a acestui stat noi am pierdut atâtea școli. Ele nu au fost închise, ci pur și simplu, din școli cu redare în limba română au devenit școli mixte, iar apoi școli cu predare în limba ucraineană. Așa că noi nu sperăm ca într-o zi sau în două sau într-o săptămână situația noastră să se îmbunătățească Depinde foarte mult de amendamentele care vor fi aduse la Constituția Ucrainei, care cere revenirea la Constituția din 2004, depinde de legea care va fi elaborată în legătură cu funcționarea minorităților naționale în Ucraina. deocamdată nu avem speranțe foarte luminoase în acest sens, deoarece actuala comisie care a fost creată în cadrul Parlamentului ucrainean și a fost împuternicită cu elaborarea acestei legi noi nu-și pra face obligațiunile în mod corect și cinstit și nu a ținut cont de toate amendamentele care au fost făcute la proiectul de lege elaborat de fostul președinte al Ucrainei, Kravciuk, deși acele amendamente au fost făcute chiar de parlamentari, oameni cu o anumită greutate, are reprezentau minoritățile naționale din Ucraina – rusă, maghiară, română și bulgară. Propunerile înaintate de deputații noștri nu au fost luate în considerare, deși ele erau susținute de minoritățile naționale care s-au bucurat de prevederile legii care a fost abrogată.
Concret, ce anume a propus deputatul Ion Popescu?
S-a cerut păstrarea rețelei de învățământ în limba română din Uraina. În localitățile din Transcarpatia, din regiunea Cernăuți, din alte zone care au adoptat legea anterioară și au declarat limba română ca limbă regională pe teritoriul lor să rămână în vigoare, să nu fie anulate și ele, pentru că exprimă doleanțele populației românești din zonele noastre tradiționale, de locuire compactă de-a lungul secolelor. Dacă ne vom pierde limba maternă printr-o lege nouă, care va restrânge drepturile noastre constituționale, atunci nu ne vom mai putea numi români. Și așa avem zeci de mii de români, declarați etnici români care nu mai cunosc limba română și au declarat ca limbă maternă limba ucraineană. Este normală o asemenea situație? Ca un etnic român, care se declară român declară ca limbă maternă o altă limbă? Și-a pierdut coloana vertebrală și cred că degeaba se mai numește român dacă nu cunoaște lmba română, care este primul factor reprezentativ al identității naționale a unui popor. Așa că noi salutăm și suntem de partea noii conduceri, ne-am bucurat și i-am votat în majoritate pentru delarațiilor pro-europene, dar vrem să vedem și fapte. În timpul întâlnirii pe care am avut-o cu dl. Poroșenko, la Cernăuți – a participat și dl. Ion Popescu și reprezentanții celorlalte societăți care fac parte din Uniunea Interregională Comunitatea Românească din Ucraina și câțiva oameni de afaceri – a promis că ne vom bucura de toate drepturile constituționale pe care le-am avut până acum. Dă Doamne să fie așa! Și să aducă pace în Ucraina! Nu este normal ca pe aproape jumătate dn teritoriul actual al Ucrainei să se desfășoare asemenea conflicte sângeroase, să se desfășoare un adevărat război civil, să se moară și dintr-o parte și din alta. Și ceilalți sunt cetățeni ucraineni. Că poate sunt și mercenari veniți și din alte zone, și din Rusia, din Cecenia sau din alte zone din Europa, asta este altă treabă. Lucrurile pot fi cercetate, dar în Ucraina trebuie să fie pace în primul rând. Pacea și liniștea sunt cele mai prețioase comori pe care trebuie să le aibă poporul unui stat.
Dacă, totuși, se va întâmpla ca solicitările Dvs. să nu fie ascultate sau doar parțial ascultate, ce veți face?
Vom apela la drepturile noastre și ne vom adresa instituțiilor europene de apărare a drepturilor minorităților naționale și a persoanelor aparținând minorităților naționale. Dar cred că dacă Ucraina va deveni stat aderent și apoi membru al Uniunii Europene, cred că nu vor adopta legi care să contravină legilor europene. Vor fi nevoiți să respecte standardele europene. Le vor îndeplini sau nu, asta depinde de-acum de ei, dar și de noi, minoritatea românească, care va trebui să-i atenționăm, împreună cu celelalte minorități – maghiară, rusă, bulgară, poloneză și celelalte care vor considera că li se încalcă drepturile civice și naționale.
Ați participat la dezbaterea privind modificarea Legii cetățeniei române? Cum găsiți propunerea parlamentarilor români?
Unii parlamentari români promovează propuneri destul de bune, care reprezintă doleanțele romînilor din Serbia, Bulgria sau sdin alte zone care vor să devină cetățeni români în baza dreptului lor etnic. Le-aș dori mai mult curaj în această direcție, să poată să-și apere opiniile și să le promoveze cu mai multă fermitate, cu mai mult caracter și cu perseverență. Noi, românii, ne ridicăm foarte ușor la luptă sau la declarații, dar tot cu atâta entuziasm renunțăm la ele și ne complacem într-o comoditate care nu ne aduce și nu ne face bine. Sper și cred și afirm în permanență că statul român are datorii nu numai față de cetățenii care trăiesc în interiorul țării, ci și față de fiecare român care trăiește în afara hotarelor României, pentru ca să-și poată păstra identitatea națională. Și dragostea lor pentru România, pentru patria noastră istorică, să nu poată fi ștearsă cu buretele cum ștergi creta de pe o tablă. (pentru www.viitorulilfovean.ro/timpromanesc a consemnat Antuanela Roșioru)
