Comisia Europeană a prezentat prima strategie privind drepturile victimelor elaborată vreodată la nivelul UE, menită să asigure că toate victimele criminalității își pot exercita pe deplin drepturile, indiferent de locul din UE în care a avut loc infracțiunea.
Strategia stabilește o serie de acțiuni pentru următorii cinci ani, concentrându-se pe două obiective: în primul rând, consolidarea capacității de acțiune a victimelor, astfel încât acestea să raporteze infracțiunile, să solicite despăgubiri și, în ultimă instanță, să își revină în urma infracțiunii, depășind consecințele acesteia; în al doilea rând, colaborarea cu toți actorii relevanți pentru drepturile victimelor. Izbucnirea recentă a pandemiei de COVID-19 și măsurile ulterioare de limitare a mișcării persoanelor, care au dus la creșterea violenței domestice, a abuzurilor sexuale asupra copiilor, a criminalității informatice și a infracțiunilor rasiste și xenofobe motivate de ură, au scos la iveală importanța deosebită a asigurării rezilienței cadrului pentru sprijinirea și protecția victimelor, inclusiv în situații de criză.
Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová: ”Prea multe victime ale criminalității nu reușesc să își facă auzită vocea, neavând acces la justiție și la un sprijin adecvat. Uniunea Europeană este de partea victimelor, iar strategia de astăzi vizează consolidarea capacității de acțiune a victimelor, în special a celor mai vulnerabile, cum ar fi victimele violenței bazate pe gen sau ale infracțiunilor motivate de ură. Trebuie să mobilizăm statele membre să pună în aplicare pe deplin normele UE cu privire la drepturile victimelor = fără scuze sau tergiversări”.
Comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a declarat la rândul său: ”O Uniune a egalității care își protejează cetățenii trebuie să asigure sprijinul, protecția și accesul nediscriminatoriu la justiție pentru toate victimele criminalității. Acesta este obiectivul pe care intenționăm să îl realizăm prin noua strategie, în colaborare cu statele membre și cu societatea civilă”.
UE dispune deja de un set solid de norme pentru garantarea drepturilor victimelor. Cu toate acestea, victimele criminalității nu își pot exercita pe deplin drepturile oferite de UE. Pentru ca această situație să se schimbe, trebuie mai întâi să aplicăm mai bine normele UE în practică. Daca va fi necesar, Comisia va prezenta, până în 2022, propuneri care să consolideze în continuare normele respective. Noua strategie prezentată astăzi stabilește o serie de acțiuni axate pe cinci priorități-cheie:
Comunicarea eficace cu victimele și asigurarea unui mediu sigur care să le permită acestora să raporteze infracțiunile
De prea multe ori, victimele nu își cunosc drepturile sau se tem să raporteze infracțiunea pentru că le este frică de agresor sau de consecințe negative. Comisia va lansa, printre altele, o campanie a UE de sensibilizare a opiniei publice cu privire la drepturile victimelor și va promova acordarea de asistență de specialitate și de protecție victimelor cu nevoi specifice. De asemenea, Comisia va continua să monitorizeze punerea în aplicare a normelor relevante ale UE, inclusiv a dispozițiilor din Directiva privind drepturile victimelor.
Îmbunătățirea sprijinului și a protecției acordate victimelor celor mai vulnerabile
Toate victimele sunt vulnerabile, în special: copiii, persoanele în vârstă, victimele violenței bazate pe gen, ale violenței domestice, ale infracțiunilor rasiste sau homofobe, victimele terorismului, precum și victimele cu handicap. Comisia va avea în vedere consolidarea în continuare a protecției victimelor prin introducerea unor standarde minime privind protecția fizică a victimelor. Statele membre ar trebui să înființeze servicii specializate de sprijinire a victimelor celor mai vulnerabile, cum ar fi adăposturi pentru copii și pentru familii sau locuințe sigure pentru persoanele LGBTI+.
Facilitarea accesului victimelor la despăgubiri
În multe state membre, accesul victimelor la despăgubiri este dificil. În cadrul strategiei, Comisia va monitoriza și va evalua legislația UE în materie de despăgubiri, inclusiv în ceea ce privește despăgubirile acordate de stat, precum și Decizia-cadru privind recunoașterea reciprocă a sancțiunilor financiare. Dacă va fi necesar, Comisia va propune, până în 2022, măsuri care să completeze acest cadru.
Consolidarea cooperării și a coordonării între actorii din domeniul drepturilor victimelor
Pentru a asigura o abordare mai orizontală a drepturilor victimelor la nivelul UE, Comisia va institui o platformă privind drepturile victimelor, care va reuni toți actorii relevanți. La nivel național, statele membre ar trebui să instituie strategii naționale privind drepturile victimelor. Un coordonator pentru drepturile victimelor desemnat de Comisie va asigura coerența și eficacitatea diferitelor acțiuni legate de politica privind drepturile victimelor
Consolidarea dimensiunii internaționale a drepturilor victimelor
Planul de acțiune privind drepturile omului și democrația, care a fost adoptat recent, reafirmă angajamentul UE de a promova, a proteja și a asigura respectarea drepturilor omului la nivel mondial. UE și statele sale membre vor continua să colaboreze cu Organizația Națiunilor Unite și cu Consiliul Europei, precum și în cadrul acestor instituții, pentru a promova drepturile victimelor din UE în țările partenere și pentru a face schimb de bune practici. UE va continua să colaboreze îndeaproape cu țările candidate și potențial candidate pentru a consolida drepturile victimelor și va sprijini acțiunile de consolidare a capacităților țărilor partenere prioritare în ceea ce privește sprijinirea victimelor terorismului.
Context
În fiecare an, milioane de cetățeni din Uniunea Europeană sunt victime ale criminalității. În 2017, aproximativ 15 milioane de persoane au fost victime ale unor infracțiuni grave, precum omucidere, abuz sexual asupra copiilor sau răpire. Amploarea violenței bazate pe gen în UE este alarmantă: 1 din 3 femei (33 %) a fost expusă violenței fizice și/sau sexuale după împlinirea vârstei de 15 ani. Doar aproximativ o treime dintre femeile care sunt abuzate fizic sau sexual, majoritatea de către partenerii lor sau de către rude apropiate, contactează autoritățile. Odată cu impunerea măsurilor de limitare a mișcării persoanelor la nivelul întregii societăți în timpul pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere a cazurilor de violență domestică, de abuz sexual asupra copiilor și de criminalitate cibernetică, precum și de infracțiuni rasiste sau xenofobe motivate de ură.
Deși UE dispune de un set solid de norme, aceste instrumente nu și-au atins încă întregul potențial. Acest lucru se datorează în principal transpunerii incomplete și/sau punerii în aplicare incorecte a normelor UE în sistemele juridice naționale. Comisia va continua să evalueze instrumentele UE și eventualele deficiențe ale acestora și va prezenta, dacă va fi necesar, propuneri legislative până în 2022 pentru a consolida și mai mult drepturile victimelor.
Punerea în aplicare a prezentei strategii va fi monitorizată în mod regulat, inclusiv prin reuniuni periodice ale platformei pentru drepturile victimelor, astfel încât să se culeagă informații actualizate cu privire la acțiunile aflate în responsabilitatea diferiților actori. În plus, Comisia va evalua acțiunile derulate în cadrul strategiei la jumătatea perioadei prevăzute pentru aplicarea acesteia și o va actualiza dacă va fi nevoie.
