Podul construit în zona localităților Sighetu Marmaţiei (România) – Bila Tserkva (Biserica Albä-Ucraina), pentru crearea unei căi de comunicație modernă pentru dezvoltarea regională a zonei, pentru fluidizarea traficului, creșterea siguranței utilizatorilor și micșorarea timpilor de parcurs.
Activitățile legate de acest obiectiv de infrastructură vor fi coordonate de o Comisie mixtă. Contractul de execuție lucrări a fost deja semnat pentru partea română și are ca termen de finalizare luna noiembrie 2024, urmând ca, în baza acestui acord, lucrările să înceapă și pe partea ucraineană.
În noiembrie anul trecut, Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunța că, având în vedere avansul de pe malul românesc, Comisia tehnică România – Ucraina pentru construcția podului peste Tisa a stabilit detaliile tehnice astfel încât să i se permită constructorului român să avanseze cu lucrările și pe malul ucrainean.
Proiectul are în vedere construcţia a două poduri paralele peste râul Tisa, având o distanţă de 3 metri între ele. Fiecare pod va avea două benzi pe sens şi o lungime de 261,20 metri. Totodată, va fi realizată o porţiune de drum de 1,2 km şi construcţia a cinci poduri de desecare şi o intersecţie de tip giraţie.
De asemenea, proiectul prevede amenajarea în vecinătatea podului a unui punct de frontieră, parcare, un drum care permite accesul spre pod şi alte spaţii pentru un trafic lejer între cele două ţări.
Valoarea totală a investiţiei este de 154,21 milioane de lei, finanţată prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).
În prezent, traficul rutier şi pietonal dintre România şi Ucraina se desfăşoară din anul 2000 pe podul din lemn cu un singur sens, situat la ieşirea din municipiul Sighetul Marmaţiei.
Proiectul podului de trafic greu peste Tisa are o istorie de două decenii. Primele discuții despre realizarea unor lucrări de infrastructură au început în 1992, când Consiliul Local Sighet a pus în discuţie contruirea podului în zona Tepliţa și deschiderea unei Zone Libere.
În anii 1996-1997, la nivel guvernamental, din fonduri PHARE, a fost realizat un proiect PHARE (studiile de prefezabilitate şi fezabilitate), care a picat din cauza părţii ucrainiene, iar în anii 2002-2003, Guvernul României a readus proiectul în discuție.
În 2006, comisarul european pentru asistenţa financiară de preaderare a României, vorbea despre realizarea acestui pod, dar și despre incertitudini privind orientarea guvernului ucrainean.
În 2014 studiul de fezabilitate a fost actualizat, iar în 2016-2017 Consiliul Județean Maramureş a organizat mai multe întâlniri cu partea ucraineană, iar Primăria Sighet a emis un PUZ Pod Tisa.
Podul de la Biserica Albă, precum și celelalte șapte puncte de trecere a frontierei care vor fi construite, vor veni și în sprijinul reconectării directe comunităților de români din Ucraina cu România și Europa.
Pe lângă crearea unei noi legături cu Ucraina, noul pod peste Tisa va scurta și legăturile rutiere cu Rusia, Țările Baltice, Polonia, Ungaria și Slovacia. În prezent, zona Maramureșului este legată auto de Ucraina prin podul de la Sighetu-Marmației-Solotvino (cu o singură bandă auto, pe care se curculă alternativ), însă acesta este deschis doar circulației pietonale și vehiculelor sub 3,5 tone, camioanele și autocarele putând trece în Ucraina doar pe la Vama Halmeu (Satu Mare) – Dyakovo.
