Conferinţa „După 25 de ani. Cultura memoriei – cazul României” este susţinută, astăzi la Viena, de Radu Preda, profesor de teologie socială şi preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Evenimentul prezintă maniera în care în Europa postcomunistă, în general, şi în România, în special, s-a articulat după 1990 o cultură a memoriei. Dificultăţile unei culturi a memoriei sunt secondate de cele legate de condamnarea generică a comunismului, de amânarea proceselor şi de rezistenţa mentalităţilor.
Cu toate acestea, în domeniul cercetării comunismului, România are o structură instituţională cu totul aparte. În plus, sunt în curs de realizare câteva memoriale în spaţiile fostelor puşcării sau ale lagărelor de muncă. La fel, continuă munca de investigare arheologică – după cum procedează IICCMER – a locurilor unde au fost inhumate pe fugă victimele represiunii comuniste. În final, conferinţa lansează o întrebare la care fiecare ţară, din Est şi din Vest deopotrivă, ar trebui să răspundă, având în vedere numărul impresionant de victime: este Europa, la 25 de ani de la căderea comunismului, conştientă de preţul libertăţii de azi?
Marcarea celor 25 de ani de democraţie creează un context simbolic, oportun pentru expunerea experienţei postcomuniste a României, dar şi pentru analizarea transformărilor prin care a trecut ţara noastră.
Radu Preda este profesor de teologie socială la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Babes-Bolyai” din Cluj, profesor invitat al universităţilor din Viena, Hanovra, Mainz, Paris, Roma, Florenţa, Salonic şi preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
