Guvernul a aprobat în ședința extraordinară din data de 12 artie 2026, cu 4 luni întârziere, Proiectul legii bugetului de stat pentru 2026. Cadru macroeconomic prevede o creșterea economică este estimată la 1% din PIB, Produsul intern brut în prețuri curente este estimat la 2.045,2 mld. lei, în condițiile unui deflator de 6,1%, câștigul salarial mediu net lunar este prognozat să se majoreze cu 5,5%, iar inflația va avea un ritm descrescător, așteptându-se să atingă o rată medie anuală de 6,5%.
Obiectivele generale ale construcției bugetare vizează consolidarea sustenabilității finanțelor publice, asigurarea unui ritm anual susținut de investiții publice, asigurarea predictibilității sistemului fiscal, relansarea economică prin măsuri de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii precum și a mediului de afaceri și asigurarea stabilității economice pe termen lung.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, respectiv 42,3% din PIB, iar deficitul bugetar este estimat la 127,7 miliarde lei, reprezentând 6,2% din PIB.
Măsurile avute în vedere la estimarea cheltuielilor sunt:
- Menținerea cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, inclusiv indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
- Menținerea cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2025, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;
- Acordarea indemnizației de hrană de 347 lei lunar, începând cu 1 ianuarie 2026, numai pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice; (n.r. – începând cu luna ianuarie 2026 norma de hrană a fost eliminată deja în sectorul bugeta pentru cei care au salarii mai mari de 6.000 de lei net)
- Compensarea cu timp liber corespunzător în următoarele 90 de zile după prestarea muncii suplimentare, în anul 2026, a muncii suplimentare efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție, de conducere și de înalți funcționari publici, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru;
- Acordarea de vouchere de vacanţă în cuantum de 800 lei, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei, pentru perioada 1 ianuarie 2026 – 31 decembrie 2026;
- Necompensarea în bani, la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, a concediilor neefectuate aferente anului 2026;
- Neacordarea în anul 2026 de premii/prime/ore suplimentare/bonusuri sau alte drepturi de natura similară, bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă;
- Menținerea la nivelul lunii decembrie 2025 a contribuției pentru personalul neclerical;
- Menținerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2025;
- Menținerea cuantumului compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, a valorii financiare anuale a normelor de echipare şi a valorii financiare a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2025;
- Plata sumelor stabilite în favoarea personalului bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2026, să se realizeze după o procedură similar celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2025;
- Întreg personalul plătit din fonduri publice să beneficieze numai de diurna stabilită potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr.714/2018, respectiv 23/de lei/zi;
- Neacordarea de ajutoare, indemnizații sau alte drepturi la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de muncă/serviciu, încetarea mandatului ori la trecerea în rezervă;
- Menținerea în plată la nivelul lunii decembrie 2025 a tuturor categoriilor de indemnizații acordate potrivit legii pentru: veteranii și văduvele de război, persoanele persecutate din motive politice, artiști interpreți, academicieni, rente viagere pentru sportivi și altele asemenea;
- Menţinerea în anul 2026 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2025 a alocațiilor de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
- Menţinerea cuantumului lunar al indemnizaţiei de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, la nivelul din luna decembrie 2025, de 6.240 lei;
- Acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport;
- Interzicerea achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare;
- Menținerea în plată a pensiilor din sistemul public de pensii precum și a celor din sistemul special de pensii la nivelul lunii decembrie 2025;
- Menținerea la nivelul de 81 lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor în sistemul public de pensii;
- Menținerea valorii indicatorului social de referinţă la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2025;
- Menținerea acordării beneficiului pentru studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pentru transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat;
- Menținerea acordării beneficiului pentru studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate, de tarife reduse cu 90% pe mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior la care studentul este înmatriculat;
- Acordarea indemnizațiilor stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în situația de refugiat, expulzat sau strămutat în altă localitate, a fost evacuată din locuinţa pe care o deţinea, precum şi pentru copiii celor decedați, dispăruți sau exterminați în trenul morţii, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, începând cu data de 1 ianuarie 2027;
- Prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2027;
- Prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2027 (indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean);
Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 864,3 mld. lei, respectiv 42,3% din PIB, pentru anul 2026, față de 808,7 mld lei, respectiv 42,4% din PIB, în anul 2025, în scădere, în principal ca urmare a măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
- Cheltuielile de personal sunt în sumă de 168,3 mld lei, respectiv 8,2% din PIB pentru anul 2026, față de 167,7 mld. lei, respectiv 8,8% din PIB pentru anul 2025, cu o diminuare ca pondere în PIB de 0,6 puncte procentuale pe fondul măsurilor adoptate de Guvern în sectorul administrației publice, orientate spre eficientizarea aparatului public și temperarea ritmului de creștere al cheltuielilor curente.
- Cheltuielile cu bunurile și serviciile sunt în sumă de 105,3 mld. lei, respectiv 5,2% din PIB pentru anul 2026, față de 100,6 mld. lei, respectiv 5,3% din PIB în anul 2025, cu o diminuare de 0,1 puncte procentuale în PIB. Stabilizarea acestor cheltuieli reflectă efortul Guvernului de a limita creșterea cheltuielilor curente și de a utiliza mai eficient resursele publice.
- Cheltuielile cu asistența socială sunt în sumă de 249,2 mld lei, respectiv 12,2% din PIB în anul 2026, față de 250,9 mld lei, în anul 2025, respectiv 13,1% din PIB cu o diminuare de 0,9 puncte procentuale, evoluție determinată în principal de creșterea estimată a economiei.
- Cheltuielile cu dobânzile sunt estimate să crească în anul 2026 cu aproximativ 10,3 mld. lei, de la 50,5 miliarde lei in 2025 la 60,8 miliarde lei. Evoluția reflectă atât costurile finanțării deficitului bugetar acumulat în anii anteriori, cât și menținerea unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare. În aceste condiții, cheltuielile cu dobânzile ajung la o pondere de aproximativ 3,0% din PIB, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 este construit pe o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Bugetul pentru 2026 pune investițiile în centrul politicii economice. Volumul total al investițiilor ajunge la aproximativ 164,0 miliarde lei, cu aproape 25,8 miliarde lei mai mult decât în 2025, ceea ce ridică ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul trecut (78 miliarde lei), prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și instrumentul SAFE pentru consolidarea capacităților de apărare. Din această sumă, aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiectele finanțate prin SAFE, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro. Fondurile vor susține atât programe de înzestrare militară, cât și dezvoltarea infrastructurii militare cu utilizare duală, inclusiv proiecte strategice de infrastructură de transport în zona de est a României, precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026. România mai are de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar multe dintre proiecte se află deja în stadii avansate de implementare. Până în august 2026 trebuie finalizate investiții majore, precum Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie, eficiență energetică și mobilitate urbană.
Structura fondurilor dedicate investițiilor:
- Fonduri externe nerambursabile post-aderare: 51,3 mld. lei (+42% față de anul 2025)
- PNRR – granturi: 41,4 mld. lei (+43% față de anul 2025)
- PNRR – împrumuturi: 12,0 mld. lei (se mențin la același nivel)
- SAFE – împrumuturi: peste 6 miliarde lei avansuri (autostrada Moldovei + echipamente și tehnică militară)
- Programe cu finanțare rambursabilă: 2,4 mld. lei (+40 % față de anul 2025)
- Programe naționale de finanțare (inclusiv apărare): 56,8 miliarde lei (se mențin aproximativ la același nivel)
De la bugetul de stat se alocă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea următoarelor cheltuieli ale autorităților administrației publice locale:
– 11.324,9 milioane lei pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav acordate în baza prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
– 4.159,3 milioane lei pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a măsurilor de protecție de tip centre de zi și centrelor rezidențiale pentru persoane adulte cu handicap, căminelor pentru persoane vârstnice, centrelor de zi de îngrijire și recuperare, unităților de îngrijire la domiciliu, indemnizațiilor îngrijitorilor informali;
– 2.607,7 milioane lei pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat;
– 3.714,6 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale;
– 1.531,1 milioane lei pentru finanțarea Programului naţional „Masă sănătoasă”, potrivit prevederilor art.LI alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.156/2024;
– 915,6 milioane lei pentru finanțarea învățământului particular sau confesional acreditat, repartizate pe județe potrivit propunerilor Ministerului Educației și Cercetării, pentru finanțarea cheltuielilor cu salarii, bunuri și servicii, burse și drepturi copii cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul particular;
– 880,0 milioane lei pentru finanţarea drumurilor judeţene şi comunale;
– 876,4 milioane lei pentru finanțarea gratuității acordate elevilor la transportul public local și metropolitan;
– 829,5 milioane lei pentru drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale care frecventează învățământul special și de masă;
– 509,0 milioane lei cheltuielile determinate de implementarea Programului pentru şcoli al României, în perioada ianuarie–iunie a anului şcolar 2025 – 2026;
– 166,2 milioane lei pentru cheltuielile cu bunuri și servicii pentru întreținerea curentă a unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională;
– 64,1 milioane lei pentru finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar stabilit de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate;
Subvenții de la bugetul de stat în sumă de 35.983,3 milioane lei, din care, în principal, pentru:
– 7.000,0 milioane lei pentru finanțarea Programului național de investiții ~Anghel Saligny~ și Programului National de Dezvoltare Locală;
– 19.614,6 milioane lei pentru implementarea investițiilor specifice locale prin PNRR;
– 5.593,5 milioane lei – susținerea derulării proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile postaderare implementate la nivelul unităților administrativ-teritoriale;
– 435,0 milioane lei pentru finanțarea acțiunilor privind reducerea riscului seismic;
– 400,0 milioane lei pentru retehnologizarea centralelor termice;
– 600,0 milioane lei pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;
– 510,3 milioane lei pentru subvenții de la bugetul de stat pentru spitalele de subordonare locală;
– 450,0 milioane lei pentru finanțarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap.
Proiectul de lege a fost transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
PSD a anunțat deja că va depune amendamente, fiind nemulțumit de Pachetul de solidaritate propus în coaliția de guvernare. Social democrații spun că dacă nu le vor fi luate în considerare amendamentele, bugetul nu va primi și votul lor. Premierul Ilie Bolojan nu par eînsă îngrijorat de aceste amenințări, declarând că bugetul va trece de votul Parlamentului. Rămâne de văzut dacă opoziția va ataca legea la CCR în termen de 45 de zile, conform legii.
PROIECT DE LEGE privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2026
Bugetul asigurărilor sociale pe anul 2026 este construit cu venituri totale de 159.129,5 milioane lei, din care 158.743 milioane lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,8%) şi 386,5 milioane lei aferente sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).
Subvenția primită de bugetul asigurărilor sociale de stat de la bugetul de stat este în sumă de 31.419,2 milioane lei.
Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 158.908,9 milioane lei, din care 158.743 milioane lei pentru sistemul public de pensii (99,9%) şi 165,9 milioane lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,1%).
Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2026 sunt în sumă de 154.755 milioane lei, respectiv 7,6% din PIB.
Veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2026 au fost estimate la 4.030 milioane lei, din care 3.412,8 milioane lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (84,7%) şi 617,1 milioane lei aferente fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (15,3%).
Prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a prevăzut, în anul 2026, finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 3.425,7 milioane lei, din care 3.038,4 milioane lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (88,7%) şi 387,3 milioane lei fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (11,3%).
Sistemul asigurărilor pentru șomaj este programat pentru anul 2026 cu un excedent în sumă de 374,4 milioane lei, iar Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale este programat cu un excedent de 229,8 milioane lei.
Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern și urmează să fie transmis spre dezbatere și aprobare Parlamentului.
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.
