Cele mai multe companii din România nu au o strategie de risc pentru situații precum epidemia de coronavirus. O arată rezultatele unui barometru efectuat de compania de consultanță Frames la comanda FACTORY 4.0 conference. Potrivit rezultatelor cercetării, peste 70% dintre cele 300 de firme chestionate se așteaptă la consecințe economice negative, de la probleme de aprovizionare la creșteri de prețuri și blocaj financiar.
Epidemia de COVID-19 reprezintă un test fără precedent pentru economia românească, care este, în mare parte, nepregătită pentru o astfel de situație. Dincolo de faptul că epidemia a dus la închiderea a numeroase fabrici din China, răspândirea coronavirusului în Europa, în țări precum Italia, unul dintre principalii noștri parteneri comerciali, este de natură să genereze blocaje semnificative pe lanțul economic.
Potrivit barometrului Factory 4.0 & Frames, 72% dintre investitori au declarat că nu au un plan de risc pentru o asemenea situație, în timp ce doar 11% au afirmat că au dezvoltat un plan de continuitate al afacerii.
În ceea ce privește impactul asupra afacerilor, 57% au declarat că epidemia, în stadiul actual, afectează derularea business-ului, dar nu sunt impactate procesele importante. 17% au afirmat că efectele economice ale COVID-19 blochează procesele importante de business/producție, iar 9% au declarat că impactul este unul major. 17% au afirmat că epidemia, pentru moment, nu le afectează afacerile.
Întrebați care sunt riscurile identificate în actuala situație, mulți dintre investitori au semnalat problemele de aprovizionare, potențialele creșteri de prețuri și accentuarea blocajului financiar.
”Multe dintre firmele românești nu au stocuri suficiente pentru a acoperi o eventuală sincopă pe lanțul de aprovizionare de la furnizori iar acest lucru poate avea consecințe foarte grave în derularea operațiunilor. Lipsa planurilor manageriale de răspuns la situații de criză, slaba digitalizare a proceselor operaționale de producție și de business care să permită controlul de la distanță a proceselor sau telemunca, precum și lipsa unor rezerve financiare pentru astfel de situații, situații prezentă la scară largă în economie, sunt de natură să ducă la întârzierea plăților și blocaj financiar. Consecințele sunt inevitabile – suspendarea activității, neplata salariilor, insolvență etc.”, a declarat Marius Hărătău, manager Academia Industrială | Factory 4.0.
Rezultatele barometrului arată, pe de altă parte, că dintre firmele care dețin planuri de continuitate a business-ului în situații de risc, numai 27% au luat în calcul apariția unei urgențe medicale (epidemie/pandemie etc).
Într-o economie în care peste 90% dintre firme sunt IMM-uri, cu o putere financiară scăzută și un know-how economic destul de limitat, existența unei strategii de risc este întâlnită doar la firmele mari, în special la multinaționale. Însă și acolo, dincolo de riscurile valutare, în general de riscurile asociate unei crize economice, de crize sociale (greve/revolte etc), de război, de dezastre precum inundații, cutremure și alte fenomene naturale, riscul de epidemie a fost prea puțin luat în calcul, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Inexistența unor planuri coerente privind gestionarea unor situații de epidemie este confirmată și de faptul că 61% dintre oamenii de afaceri chestionați au declarat că tratarea riscurilor sanitare este una necorespunzătoare.
Chiar și în cazul firmelor care dețin planuri pentru astfel de situații de risc, 89% dintre respondenți au afirmat că nu au fost testate niciodată și numai 2% au trecut printr-un astfel de experiment.
În general, simulările de criză, modelele testate în marile companii au avut legătură cu blocaje financiare globale, cu posibila izbucnire a unei noi crize economice. S-au mai testat, în ultima vreme, scenarii care au legătură cu problemele climatice, însă prea puțini dintre cei chestionați au avut acces la planuri de acțiune în caz de epidemie. .
Cum tratezi economic epidemia de coronavirus
Potrivit experților de la Frames, în condițiile în care măsurile de restricție impuse de autorități (transport, evenimente etc.) tind să se înăsprească la nivel local și internațional, iar consumul la nivel mondial dă deja primele semne de scădere, firmele românești trebuie să își ia urgent măsuri de precauție.
Epidemia de COVID-19 reprezintă un test semnificativ pentru economia mondială, una care, spre deosebire de episodul SARS, acum este mult mai puternic interconectată, cu China drept principal actor pe lanțurile comerciale internaționale. Problemele tot mai mari de aprovizionare, mai ales din China, principalul exportator al lumii, fluctuațiile semnificative ale tarifelor resurselor, precum petrol, gaze, cupru etc., sunt elemente de natură să genereze perspectivele unei potențiale crize, accentuată și de scăderea semnificativă a consumului la nivel mondial, principalul motor economic.
Potrivit experților, măsurile de precauții vizează, în primul rând, asigurarea unui buffer financiar care să le permită companiilor să facă față provocărilor din lanțul de plăți. Firmele românești trebuie, astfel, să își monitorizeze mai atent cheltuielile, să reducă durata medie de încasare a creanțelor, care să fie transpusă proporțional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor.
Corelarea costurilor aferente cu volumul de activitate sau indicatorii de performanță variabilă ai furnizorului și reducerea maturității contractelor cu partenerii de afaceri sunt elemente esențiale care ar trebui însoțite de externalizarea proceselor non-core, inclusiv a unei părți din personal, spun experții.
Bineînțeles, evitarea cheltuielilor care nu țin de esența business-ului, precum achiziția de automobile, modernizarea sediilor etc. trebuie evitate și însoțite de reinvestirea profitului și rambursarea anticipată a obligațiilor de plată aflate în derulare.
O altă măsură viabilă o reprezintă deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spații comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare.
Accentuarea efectelor economice ale epidemiei de COVID-19 sunt de natură să determine intrarea într-un nou ciclu investițional, în care multe dintre business-uri vor insista pe digitalizarea serviciilor, pe inovare, pe industry 4.0. Într-un mediu economic mondial tot mai puternic conectat, diferența dintre profit și pierdere va fi făcută de know-how, de cunoștințele pe care managerii, angajații companiilor le au în ceea ce privește digitalizarea, automatizarea producției și a serviciilor, pentru a contracara eficient situații precum schimbările climatice, pandemiile etc. .
Barometrul a fost realizat în perioada 2 – 8 martie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și 32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.
