Ultimul sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European arată că la nivel european există un grad de apreciere faţă de apartenenţa la Uniunea Europeană de 68%, comparativ cu 67% în aprilie 2018 (cei care cred că ţara lor a beneficiat de pe urma apartenenţei la UE), acesta fiind la un nivel record din 1983 încoace. Dintre români, 64% (71% în aprilie 2018) consideră că ţara lor a avut de beneficiat de pe urma apartenenţei la UE.62% dintre europeni, nivel record în ultimii 25 de ani, respectiv 49% dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa la UE a ţării lor. Evoluţia acestui indicator, măsurat în 5 studii în ultimii 2 ani, este redată în tabelul de mai jos:
|
||||||||||||||||||
În general, la nivel european, sprijinul faţă de UE a crescut semnificativ după referendumul din Marea Britanie din 2016, fapt care sugerează atât îngrijorarea crescândă a europenilor în legătură cu impactul Brexit-ului, cât şi o creştere a nivelului de conștientizare a beneficiilor apartenenţei la UE, datorită negocierilor dificile pentru ieșirea Marii Britanii din UE. În cazul organizării unui referendum privind apartenenţa la UE, 66% dintre europeni (65% dintre români) ar vota pentru ca ţara lor să rămână membră. 17% dintre europeni (15% dintre români) ar vota pentru ieşirea din UE, în timp ce 17% dintre europeni (20% dintre români) declară că nu ştiu cum ar vota.
Datele sondajului arată că 49% dintre europeni (51% dintre români) se declară satisfăcuţi de modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană. 32% dintre europeni (43% în România) au o imagine pozitivă despre Parlamentul European, 21% (17% în România) au o imagine negativă, în timp ce 43% dintre europeni (36% în România) au o imagine neutră. 48% dintre europeni (63% în România) ar dori ca Parlamentul European să aibă un rol mai important.
Gradul de informare şi interesul faţă de alegerile europene din 2019 sunt în creştere. 41% dintre europeni, comparativ cu 32% în aprilie 2018 (53% dintre români, comparativ cu 43% în aprilie 2018) au identificat corect luna mai a anului viitor drept perioada în care vor avea loc alegerile, în timp ce 51% dintre europeni, comparativ cu 50% în aprilie 2018 (57% dintre români, comparativ cu 55% în aprilie 2018) se declară interesaţi de aceste alegeri.
În legătură cu temele pe care le doresc discutate în campania electorală, europenii au identificat următoarele priorităţi: imigraţie (menţionată de 50% dintre respondenţi), economie (47%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (47%), combaterea terorismului (44%) şi protecţia mediului (40%). Temele prioritare identificate de români sunt: economie (53%), combaterea şomajului în rândul tinerilor (44%), promovarea drepturilor omului şi a democraţiei (38%), protecţia consumatorului şi siguranţa alimentară (36%) şi protecţia socială (35%).
Comentând rezultatele sondajului, preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a declarat: ”Pe măsură ce se finalizează detaliile acordului de retragere a Marii Britanii din UE, aceste rezultate evidenţiază a creştere a gradului în care beneficiile Uniunii Europene sunt apreciate pe continent. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. Continua cooperare şi solidaritatea la nivelul UE sunt esenţiale pentru a răspunde preocupările cetăţenilor europeni”.
Guy Verhofstadt, coordonatorul Parlamentului European pentru Brexit: ”Faptul că 51% dintre britanicii intervievaţi îşi doresc să rămână în UE ne aduce aminte în mod foarte clar de diviziunile profunde generate de decizia privind Brexit-ul şi de necesitatea ca noi să găsim o soluţie pentru o relaţie viitoare pe termen lung strânsă şi sustenabilă, sub forma unui acord de asociere cuprinzător. În timp ce trebuie să fim pregătiţi pentru orice eventualitate, se pare că un aşa-numit Brexit dur sau un scenariu costisitor care implică neajungerea la un acord sunt puţin dorite, atât în Marea Britanie, cât şi oriunde altundeva în UE, iar eu sper că această situaţie se va reflecta într-un final în rezultatul negocierilor”.
Studiul a fost efectuat de Kantar Public în perioada 8 -26 septembrie 2018, prin metoda interviu faţă în faţă, pe un eşantion de 27.474 persoane la nivel european (1.007 în România). Rezultatele complete sunt disponibile la acest link.
