În contextul în care în Serbia vor avea loc, pe 26 octombrie, alegeri pentru Consiliile Naționale ale Minorităților, organisme recunoscute de Serbia în relația cu comunitățile etnice, Patria Neamului Rumânesc, Asociaţia pentru Cultura Vlahilor-Românilor din Serbia de Răsărit, Asociaţia părinţilor ai căror copii doresc studierea limbii române, Asociaţia Românilor-Vlahilor „Traian”, Comitetul pentru drepturile Omului din Serbia, Forumul Rumânilor şi Asociaţia femeilor ortodoxe „Sfânta Maxima”, anunță boicotarea acestor alegeri.
Într-o conferință de presă susținută la Palatul Parlamentului, reprezentanți ai acestor organizații și-au motivat decizia prin faptul că în acest moment CNMNV este pus “sub controlul depin al aparatului de stat, respectiv subordonarea aspiraţiilor de păstrare şi promovare a identităţii culturale şi entice a vlahilor/românilor intereselor politice curente”.
Prezent la conferinţa de presă, din 7 octombrie, în cadrul căreia a fost ridicată problema minorității române din Serbia, deputatul Eugen Tomac a subliniat că va cere MAE ”să vegheze, astfel încât protocolul bilateral în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor naţionale să fie respectat (…) Aşa cum minoritatea sârbă din România are dreptul la şcoală, la spiritualitate, la instituţii de presă în limba sârbă, de aceleaşi lucruri ar trebui să se bucure şi minoritatea română. Este inadmisibil ca autorităţile de la Belgrad să acţioneze astfel în ceea ce priveşte sufletele româneşti din Valea Timocului. În calitate de parlamentar voi acţiona cât se poate de clar, astfel încât autorităţile de la Belgrad să înteleagă că drepturile şi libertăţile fundamentale în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor sunt parte importantă din acest bagaj pe care o societate democratică se clădeşte. Voi cere ca imediat după ce se instalează noua Comisie Europeană, împreună cu liderii românilor din Valea Timocului să mergem la Bruxelles să cerem o audienţă viitorului comisar pentru vecinătate şi extindere, dar şi la Comisia Drepturilor Omului din Parlamentul European ca să putem prezenta situaţia din teren cât se poate de corect”.
Acesta a mai subliniat că în cadrul acestor audienţe de la Bruxelles vor fi cerute lucruri, normale pentru orice om dintr-o societate democratică: “educaţia în limba română în şcolile din această regiune, un tratament corect în ceea ce priveşte spaţiul media în limba română pe care statul sârb şi instituţiile sale îl au la dispoziţie şi trebuie să îl ofere, dar şi ca Ministerul Cultelor din Serbia să recunoască Biserica Ortodoxă Română pe întreg teritoriu”.
Reprezentanţii asociaţiilor din Serbia şi-au prezentat poziţia faţă de alegerile din 26 octombrie, menţionând că “am avut numai promisiuni, dar niciodată nu am primit o rezolvare pentru problemele noastre. Serbia ne tratează aşa cum nu tratează pe nimeni. Aceste consilii ale minorităţilor sunt organe supreme prin care minorităţile au activitate în domeniul cultural, au acces la şcoală, la mass-media, la biserică şi la protejarea culturii”.
“Statul sârbesc îi numeşte vlahi pe români, iar organizaţiile româneşti care au semnat această declaraţie îşi doresc să schimbe relaţiile cu statul sârbesc. (…) Trebuie ca şi comunitatea noastră să primească rezultate şi să avelm limba maternă în şcoli”, a reliefat Duşan Pârvulovici, directorul Comitetului pentru drepturile Omului din Negotin.
La rândul său, deputatul Mihai Aurelian a precizat că dorește să sprijine comunitatea românilor din Serbia: ”Nu cerem lucruri extreordinare, cerem să avem o identitate pe pământul sârb, să avem anumite drepturi. Dacă acest stat care negociază intrarea în Uniunea Europeană nu realizează pasul pe care trebuie să îl facă, mă tem că cei care vor plăti vor fi românii din Serbia şi noi, cei care îi iubim”.
