Raportul din 2025 privind stadiul evoluției deceniului digital îndeamnă la reînnoirea acțiunilor privind transformarea digitală și suveranitatea tehnologică.
.Raportul din 2025 al Comisiei Europene privind stadiul evoluției deceniului digital a evaluat progresele înregistrate de UE în cele patru domenii-țintă pentru transformarea digitală a UE până în 2030, evidențiind realizările și lacunele din domeniul infrastructurii digitale, al digitalizării întreprinderilor, al competențelor digitale și al digitalizării serviciilor publice.
Raportul arată că, deși există anumite progrese, implementarea infrastructurilor de conectivitate precum rețelele de fibră optică și rețelele 5G autonome este încă în urmă. Există un număr mai mare de întreprinderi care adoptă inteligența artificială (IA), tehnologia de tip cloud și volumele mari de date, însă adoptarea acestora trebuie accelerată. Puțin peste jumătate dintre europeni (55,6 %) au un nivel de bază în ceea ce privește competențele digitale, în timp ce disponibilitatea specialiștilor TIC cu competențe avansate rămâne scăzută și cu un puternic decalaj de gen, împiedicând progresele în sectoare esențiale precum securitatea cibernetică și IA.
În 2024, UE a înregistrat progrese constante în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice esențiale, dar o parte substanțială a infrastructurii digitale guvernamentale depinde în continuare de furnizori de servicii din afara UE.
Datele arată existența unor provocări persistente, precum piețe fragmentate, reglementări excesiv de complexe, securitatea și dependența strategică. Mai multe investiții publice și private și facilitarea accesului la capitalul de risc pentru întreprinderile din UE ar accelera inovarea și dezvoltarea.
România rămâne unul dintre liderii UE în conectivitate fixă, inclusiv în zone puțin populate. De asemenea, țara noastră își consolidează poziția în tehnologiile critice, cu inițiative privind semiconductorii și calculul cuantic.
Pe de altă parte, digitalizarea întreprinderilor este în continuare în urma mediei UE, în special pentru IMM -uri și are o slabă în conectivitate 5G, atât ca acoperire, cât și pentru atribuirea spectrului.
Raportul recomandă continuarea eforturilor pentru creșterea absorbției de servicii cloud și AI de către companii de toate dimensiunile și creșterea acoperirii generale de 5G, inclusiv în banda de 3,4-3,8 GHz și alocarea spectrului.
În ceea ce privește abilități digitale și servicii publice, sunt remarcate investițiile în digitalizarea serviciilor publice și îmbunătățirea disponibilității datelor în domeniul sănătății.
Ca aspect negativ, România are un număr mare de absolvenți TIC, dar nu are capacitatea de a-i păstra în țară.
Se recomandă continuarea alocărilor de resurse pentru digitalizarea serviciilor publice și simplificarea proiectelor existente, continuarea extinderii surselelor de date disponibile online, adoptarea și implementarea noii strategii privind digitalizarea sistemului de sănătate, în funcție de nevoile utilizatorilor și ușurința de utilizare. O altă recomandare are în vedere integrarea abilităților digitale ca o componentă de bază a procesului de educație, atât pentru profesori, cât și pentru elevi și instruirea, în special, a angajaților din sectorul privat și a populației mai în vârstă. De asemenea, se recomandă creșterea abilităților digitale pentru IMM prin simplificarea măsurilor de sprijin și implicarea părților interesate pentru identificarea nevoilor pieței, precum și atragerea și păstrarea specialiștilor TIC.
Statele membre vor revizui recomandările Comisiei și vor discuta cu Comisia despre calea de urmat. În 2026, Comisia va revizui obiectivele programului de politică privind deceniul digital pentru a evalua dacă acestea reflectă în continuare peisajul digital în continuă schimbare și îndeplinesc cerințele pe care le impun prioritățile și ambițiile UE.
