Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat în dezbatere publică Cartea albă privind viitorul Europei, reprezentând contribuția Comisiei Europene la Summit-ul de la Roma din 25 martie 2017, când vom sărbători cea de-a 60-a aniversare a Uniunii Europene.
Vorbim despre decenii de pace și despre o Uniune extinsă care cuprinde 500 de milioane de cetățeni ce trăiesc în libertate într-una dintre cele mai prospere economii din lume. Ne dorim ca acest moment să fie însă și un momentul al lansării UE27. Astfel, Cartea albă stabilește principalele provocări și oportunități pentru Europa în deceniul următor, oferind totodată cinci scenarii posibile pentru modul în care Uniunea Europeană formată din 27 de state membre ar putea evolua până în anul 2025, în funcție de modul în care Europa va alege să răspundă provocărilor cu care ne confruntăm, declară comisarul european Corina Crețu.
Așa cum spunea și președintele Juncker, astăzi Europa nu își poate permite să obosească. Trebuie să profităm pro-activ de oportunitățile care apar. Viitorul Europei nu trebuie să devină ostaticul campaniilor electorale. Trebuie să continuăm, dar și să ascultăm vocea cetățenilor noștri înainte de a ne pronunța asupra viitorului UE27. Suntem obligați să facem acest lucru. Cele cinci scenarii prezentate țin cont de provocările care afectează viața milioanelor de europeni: globalizarea, populismul, inegalitățile sociale, migrația și terorismul. Toate cele cinci scenarii trebuie discutate pentru a vedea împreună care este calea cea mai bună de urmat, spune Crețu.
Prioritatea Comisiei Europene este menținerea unității familiei celor 27 de state membre, indiferent de scenariul care va întruni consensul statelor membre în lunile și anii următori.
În ceea ce privește România, alături de celelalte state membre, țara noastră are această oportunitate extraordinară de a fi implicată, pentru prima dată în istoria ei de stat membru UE, în acest proces al reformării Uniunii Europene cu 27 de state membre, care trebuie să își stabilească acum viziunea în funcție de așteptările cetățenilor, pe de o parte, și de voința politică a statelor membre, pe de altă parte. ”Salut angajamentul României de a fi un partener activ, în nucleul de bază al Uniunii Europene prezente și viitoare. În calitatea mea de comisar european, voi participa la dezbaterea publică pe această temă din toate statele membre și implicit din România, cu membrii parlamentului național, cu reprezentanții executivului, cu societatea civilă și, mai ales, cu cetățenii, astfel încât vocea românilor să fie auzită și, împreună, să construim un viitor comun, mai bun”, a spus Corina Crețu.
