Europa trebuie să aibă armată comună, fără a renunţa la parteneriatul NATO

Europa trebuie să aibă armată comună, fără a renunţa la parteneriatul NATO

foto:facebook.com/grupPSD

În data de 13 iunie 2018, membrii Comisiei pentru politică externă s-au întâlnit cu o delegaţie a Asociaţiei foştilor membri ai Bundestagului şi ai Parlamentul European, aflată în vizită oficială în România. Din partea Comisiei, au fost prezenţi Gabriel Horia Nasra, vicepresedinte, Mirela Furtuna, secretar şi membrii Ovidiu Ganţ, Dumitru Gherman şi Matei Dobrovie.În cadrul întrevederii au fost abordate teme importante aflate pe agenda europeană cum ar fi Spaţiul Schengen, fenomentul migraţiei, apărarea europeană comună, situaţia din Ucraina, viitorul politic al Republicii Moldova, dar şi teme de interes bilateral.

Ambele părţi au reliefat relaţia bilaterală specială extrem de importantă care, în dimensiunea parlamentară, este una dintre cele mai dinamice legături dezvoltate la nivelul Camerei Deputaţilor.

Germania este primul partener comercial al României şi al treilea investitor pe piaţa românească.

În perspectiva preluării de către România, în 2019, a preşedinţiei Consiliului European, astfel de întrevederi bilaterale cu parteneri europeni trebuie intensificate şi valorificate din perspectiva experienţei şi expertizei deţinute de aceştia, în mandatul anterior deţinut, pentru ca România să reuşească, la rândul ei, un mandat european de succes.

România sprijină cu fermitate consolidarea proiectului european pe baza respectării depline a valorilor şi principiilor fundamentale ale UE şi a avansat patru piloni principali de acţiune în perspectiva deţinerii preşedinţiei Consiliului UE care vor viza: asigurarea unei creşteri durabile şi echitabile pentru toate statele membre, menţinerea unei Europe unite, consolidarea rolului global al UE şi promovarea valorilor comune europene.

România doreşte să fie în continuare un partener activ şi constructiv, cu o abordare unitară pro-europeană, atât la nivelul autorităţilor române, cât şi la nivelul cetăţenilor săi.

Deşi Europa trece printr-o perioadă de criză pentru păstrarea unităţii, statele membre trebuie să conlucreze pentru întărirea consensului la nivel european prin depăşirea problemelor şi creşterea implicării cetăţenilor, prin promovarea iniţiativelor comune consensuale care să asigure egalitate între statele membre şi beneficii pentru toţi cetăţenii europeni.

România are capacitatea de a avansa propuneri sustenabile pentru facilitarea soluţionării dosarelor europene, dar şi de a realiza punţi de dialog în cadrul Uniunii.

Partea română, în contextul actual al crizei de funcţionare a Spaţiului Schengen, a solicitat sprijin pentru aderare, menţionând că România a îndeplinit toate criteriile tehnice impuse.

De asemenea, s-a subliniat că România depune în mod constant eforturi pentru apărarea graniţelor externe ale Uniunii, fiind un contributor important, alături de Germania, la FRONTEX.

S-a exprimat temerea că trebuie găsite punţi de comunicare care să aducă la masa dialogului toate forţele pentru ca Europa să nu fie stăpânită de populism şi naţionalism, fenomene care pot duce la o dezbinare a acesteia.

În ceea ce priveşte problematica securităţii europene, ambele părţi au subliniat necesitatea ca Europa să aibă o securitate solidă, cu o armată comună, fără a se renunţa la parteneriatul NATO. Cele două formate de apărare – apărare comună la nivel european şi NATO – trebuie să fie complementare, iar România îşi va respecta toate angajamentele asumate la nivel european şi internaţional.

Migraţia, un subiect important aflat pe agenda europeană, a fost abordat de ambele părţi, subliniindu-se necesitatea unei solidarităţi la nivelul statelor membre în ceea ce priveşte relocarea migranţilor care trebuie să se facă în mod echitabil. Ţările mediteraneene şi Germania nu trebuie lăsate singure să se confrunte cu fenomenul migraţionist.

În finalul întrevederii s-a subliniat importanţa schimbului de vizite ca factor de dialog şi corectă informare asupra problematicii aflate pe agenda bilaterală.