Românii din Ucraina sunt afectați de abrogarea legii privind principiile politicii de stat în legătură cu limbile minorităților, adoptată de Parlamentul de la Kiev în iulie 2012. În virtutea acestei legi, limba română dobândea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români au o reprezentare semnificativă. Pentru abrogarea acestei legi, au votat 232 de deputaţi din cei 334 prezenţi.
“Legea aceasta prin care limba română a devenit limbă regională a fost, de fapt, îndreptată mai mult spre limba rusă. Se susţine că legea adoptată în 2012 prevedea anumite încălcări ale legii, însă noi aşteptăm să fie refacută şi adoptată o alta, mult mai bună. Românii din Ucraina au nevoie de limba română, în şcoli, în educaţia lor. Trebuie ca limba română să perpetueze. Este absurd ca elevii români să înveţe despre Eminescu în altă limbă decât româna”, declară Nicolae Toma, redactor șef al publicației Zorile Bucovinei, reprezentant al Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi, din regiunea Cernăuţi.
În ceea ce priveşte poziţia autorităţilor române faţă de situaţia românilor din Ucraina, Toma consideră că “România trebuie să semnaleze Ucrainei faptul că românii din regiune necesită ca limba noastră să redevină limbă regională. Românii din cele 16 sate şi localităţi din Ucraina care vorbesc limba română au aşteptat mult timp ca limba lor să fie declarată limbă regională. Copiii lor au nevoie limba română în şcoli.”
La alegerile prezidențiale din 2010, președintele Viktor Ianukovici a avut sprijinul comunității românești din Ucraina, dar și al rusofonilor, promițând, în schimb, ridicarea la statutul de limbă regională a limbilor minorităților.
Românii din Ucraina primiseră dreptul de a da limbii române statut de limbă regională în mai multe localităţi din regiunea Cernăuţi, nordul Basarabiei şi Ținutul Herţa, iar aceasta, paradoxal,tocmai în baza unei legi promovate de Ianukovici. Oleg Teagnibok, liderul partidului naţionalist „Svoboda”, a declarat că până la adoptarea unei noi legislaţii lingvistice, va funcţiona legea din anul 1989, care acorda statut privelegiat limbii ucrainene.
În acest context, minotirăţile din Ucraina au primit promisiunea că o altă lege menită să reglementeze situaţia limbilor regionale, va fi conturată curând: “S-a declarat că va fi adoptată o lege şi mai bună decât precedenta, în ceea ce priveşte limbile regionale. Aceea a fost facută în special pentru limba rusă. Practic, românii nu primiseră nimic în plus, doar s-au bucurat de o lege în care s-au încadrat. Eu cred că problemele s-au lămurit la un alt nivel, mult mai înalt, iar neînțelegerile trebuie să se îndrepte spre rezolvare”, susţine prof. Nicolaie P. Hauca.
“Eu cred că limba română va redeveni limbă regională, dacă promisiunile vor fi respectate. Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să fie şi mai aproape de românii din Ucraina, să le acorde o şi mai mare importanţă, mai ales în astfel de momente. Românii de la Cernăuţi îl aşteaptă cu nerabdare pe domnul Cristian David, îşi doresc o implicare şi mai mare din partea dânsului”, a mai adăugat Hăuca.
Românii din Transpacarpatia aşteaptă să vadă care vor fi consecinţele abrogării legii privind limbile regionale: “În regiunea Transcarpatia peste tot, limba română a fost declarată limbă regională, să nu înceapă problemele legate, în primul rând, de învăţământ, de cultură, de biserici. Vom vedea!”, susţine Ilie Mihai Botoş, reprezentantul Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia. (material realizat pentru www.viitorulilfovean.ro/timpromanesc de Lavinia Tănase)
