Dependența energetică a României este semnificativ mai scăzută față de țările din regiune și în comparație cu majoritatea statelor europene, ceea ce ne creează o reziliență sporită, a afirmat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, la conferința „Tendințe Economice 2026”.
El a atras totuși atenția că șocurile energetice se transmit în economie pe multiple canale, iar deficitul bugetar asumat de 6,2% din PIB nu include riscurile în creștere ale tensiunilor globale actuale, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
„În prezent, economia globală traversează o perioadă de ajustări profunde, pe fondul crizelor din ultimii ani – pandemie, război, criză energetică, tensiuni geopolitice. Iar războiul din Orientul Mijlociu generează acum runde severe de volatilitate economică, pe măsură ce piața petrolului reacționează rapid și tăios, cu implicații globale.
Cercetările ne arată că șocurile energetice se transmit în economie pe multiple canale. La început, vreme de câteva săptămâni, șocurile afectează costurile de transport. Ulterior, în decurs de câteva luni, sunt afectate costurile de producție și așteptările inflaționiste. Dar aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform.
În cazul României, există totuși unele elemente de reziliență. Cele mai recente date arată că dependența energetică a României este semnificativ mai redusă față de țările din regiune, de fapt, în comparație cu majoritatea statelor europene. Astfel, nevoile de energie ale României au fost acoperite, în ultimii ani, prin importuri în proporție de doar 30%, nivel comparabil cu Suedia, față de 39% în Cehia, 46% în Polonia și 49% în Ungaria, în timp ce dependența energetică medie la nivelul statelor Uniunii Europene se ridică la 57%.
Un alt indicator la fel de important este intensitatea energetică, anume cantitatea de energie, echivalent petrol, raportată la mia de euro de Produs Intern Brut. România se poziționează, și din această perspectivă, mai bine decât statele din regiune și decât media Uniunii, și ca urmare a unor transformări structurale în economia românească.
Nu mai vorbim doar despre obiective, ci despre potențial și realități. Țara noastră poate fi un pilon de stabilitate în arhitectura energetică regională, datorită resurselor interne, inclusiv din zona Mării Negre, dar și prin reziliența companiilor etalon din domeniul energiei”, a transmis Cosmin Marinescu.
Investițiile devin motorul creșterii
El a subliniat că evoluțiile din 2025 arată că economia națională începe să se bazeze mai mult pe investiții decât pe consum.
„Contribuția investițiilor la creșterea economică de 0,7% a fost de 1 punct procentual, mult superioară consumului, al cărui aport a fost de 0,4 puncte. Este important să consolidăm acest parcurs, pentru accelerarea potențialului productiv al economiei”, a explicat viceguvernatorul BNR.
Bugetul pentru 2026 prevede alocări cu destinație investițională de 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Însă realizarea integrală a investițiilor asumate nu se poate face fără creșterea capacității administrative de implementare, a mai punctat viceguvernatorul BNR.
Cosmin Marinescu a atras însă atenția că începutul anului 2026 apare grevat de unele evoluții negative, menționând industria, în scădere cu 3,9% în ianuarie, și cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul, în scădere cu 9,1%.
„Sunt realmente îngrijorătoare anumite semnale despre restructurări și disponibilizări la nivelul unor jucători din industrie, companii etalon precum Dacia, Azomureș, cu performanțe deosebite mai ales la export, înregistrate chiar în vremuri grele și nu atât de îndepărtate”, a adăugat oficialul BNR.
Inflația rămâne o problemă majoră
El a mai precizat că evoluțiile recente arată faptul că inflația continuă să persiste la niveluri înalte. Componentele mai sensibile la șocurile recente sunt cele exogene, în speță combustibilii și alimentele neprocesate. În contextul războiului și al blocajelor pe rutele de transport, așteptările inflaționiste sunt intens reactivate.
În acest context, politica monetară se confruntă cu o provocare dificilă: să nu „pună sare pe rană”, prin creșterea dobânzii de referință, dar nici „gaz pe foc”, într-un context financiar dominat de riscuri multiple.
În opinia sa, „este imperativ să continuăm consolidarea bugetară, obiectiv care cere, printre altele, stabilitate politică și consecvență de decizie. Din păcate, și aceste exigențe par supuse volatilității, dacă ne raportăm la atmosfera tensionată care a însoțit aprobarea bugetului în Parlament.
În vremuri complicate, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni și neliniști se traduc direct în costuri financiare, prin creșterea dobânzilor la care ne împrumutăm, dar și prin presiuni sporite asupra cursului valutar. Aceste efecte ajung să se cifreze, uneori, la sume de ordinul miliardelor de euro, și trebuie evitate”.
