Membrii Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, cărora li s-au alăturat și membri ai Comisei pentru problemele românilor din afara granițelor a Camerei Deputaților, a organizat astăzi, 14 martie, la Parlament, o audiere pe tema exploatării la care sunt supuși românii din Italia. Pornind de la cazurile semnalate în ultima perioadă în presă, senatorii au invitat la discuții reprezentanții Ministerului de Externe, Ministerului Românilor de Pretutindeni, Ministerului de Interne pentru a expune poziția autorităților române față de fenomenul traficului de persoane și exploatării prin muncă. Ministerul Muncii și al Justiției Sociale nu a desemnat niciun reprezentant. De asemenea, au participat reprezentantele a două organizații care de-a lungul timpului au semnalat și s-au ocupat de problemele cu care se confruntă românii din Italia.
ONG-urile românilor din Italia atrag atenția că fenomenul exploatării prin muncă nu este de dată recentă
Emilia Spurcaciu, reprezentanta unor federații sindicale din domeniul agricol și construcții, a prezentat succint problemele cu care se confruntă românii plecați la muncă în Italia, atrăgând atenția asupra faptului că foarte mulți dintre aceștia nu-și declară prezența pe teritoriul statului Italian, nu au viză de reședință, ceea ce îngreunează monitorizarea fenomenului. În plus, aceasta a vorbit despre situația în care se află și copiii acestor români, care nu sunt înscriși în sistemul educațional.
Mai mult, reprezentanta sindicatelor a vorbit despre faptul că, nefigurând în evidențele oficiale, românii sunt izolați, foarte mulți dintre aceștia ”trăiesc și muncesc în același loc”, adică ”pe câmp” și nu beneficiază de servicii medicale sau de altă formă de asistență, timpul lor de lucru fiind dublu prin raportare la reglementările italiene în domeniul muncii.
Caracterizându-i ca ”invizibili”, reprezentanta sindicatelor a spus că această categorie de români din afara granițelor nu doar că nu-și cer drepturile, dar nici nu le cunosc și nu le conștientizează. Deși este greu de întocmit o statistică exactă a numărului de români care se confruntă cu acest fenomen în Italia, tocmai din cauza statutului lor de ”invizibili”, potrivit Emiliei Spurcaciu majoritatea provin din zona Moldovei și din Transilvania. În plus, divizarea comunităților de români din afara țării este unul din factorii care îngreunează rezolvarea problemelor.
La rândul său, Silvia Dumitrache, președinta Asociației Femeilor din Italia, a arătat că fenomenul nu este de dată recentă, și că încă din 2008 mai mulți jurnaliști au tratat pe larg subiectul exploatării și abuzurilor la care sunt supuși românii din Italia.
Aceasta a arătat că numărul denunțurilor este foarte mic din cauza amenințărilor, inclusiv la adresa familiilor rămase în țară, pe care le primesc românii aflați în asemenea situații.
În ceea ce privește femeile, Silvia Dumitrache a semnalat inclusiv abuzurilor sexuale la care sunt supuse, chiar dacă sunt însoțite de membri ai familiei, și că există situații în care româncele dau naștere unor copii pe care, tot din cauza presiunilor și amenințărilor, îi abandonează în maternități, ceea ce dă naștere unei alte probleme. Ținând cont de faptul că părinții lor nu au documente sau nu sunt înregistrați în evidențe, și copiii lor devin ”invizibili”, ceea ce le blochează accesul la servicii medicale, sociale sau asistență financiară.
Soluția fenomenului este și în România, nu doar în Italia
Ministrul Românilor de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a subliniat că fenomenul exploatării românilor din Italia trebuie abordat pe două dimensiuni – preluarea și ajutarea victimelor, a celor care au decis să vorbească, iar pe de altă parte este vorba despre colaborarea cu autoritățile italiene, pentru crearea, pe termen mediu, a unui mecanism pentru reducerea și stoparea fenomenului.
Deplasarea pe care echipa guvernamentală, din care face parte și ministrul, o va face zilele următoare în Italia este un răspuns la o situație de criză, dar în perspectivă trebuie identificate cauzele pentru care victimele își găsesc foarte greu un interlocutor.
Ministrul a readus în atenție un proiect mai vechi care trebuie reconsiderat – crearea unui centru de asistență pentru persoanele vulnerabile la trafic în regiunea Sicilia.
Andreea Păstârnac a reamintit campaniile de informare derulate de sindicatele și asociațiile românilor din Italia pentru informarea celor care intenționează să-și găsească un loc de muncă în Peninsulă, apreciind că trebuie redimensionate, astfel încât românii să conștientizeze riscurile la care se expun în momentul în care predau documentele de identitate angajatorilor. De asemenea, ministrul a vorbit, ca parte a implicării în rezolvarea problemei, despre extinderea misiunii detașatului de Interne în zonele în care există risc de trafic de persoane.
Comisarul șef Mihaela Bălănescu, director general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne, a precizat că extinderea rețelei de atașați de Interne este în analiză, dar că activitatea acestora se desfășoară în baza unor protocoale, intervenția polițiștilor români fiind posibilă doar la solicitarea autorităților italiene.
Bogdan Stănescu, director general în cadrul Departamentului Consular din MAE, a amintit rezultate înregistrate în anii anteriori când MAE a sesizat DIICOT în legătură cu fenomenul traficului și exploatării de persoane, pentru a interveni încă de la formarea acestor rețele în România. O altă situație în atenția Departamentului Consular este repatrierea, prin intermediul misiunilor diplomatice, a românilor aflați în dificultate în afara țării, inclusiv din zone de război.
Oficialul MAE a subliniat importanța comunicării și informării asupra pericolelor la care se expun românii care pleacă la muncă în străinătate și a exemplificat cu dialogul cu diaspora pe teme consulare, întâlniri în care se prezintă inclusiv riscurile pentru cei care pleacă la muncă fără acte legale.
Printre posibilele intervenții care să conducă la limitarea fenomenului, vorbitorii au enunțat informarea preventivă, care trebuie făcută în țară, în special în mediul rural, prin intermediul bisericilor, școlilor, bibliotecilor, pentru că românii care ajung în aceste situații provin în special din medii izolate, foarte sărace, unde informarea se face de la om la om, fiind puțin probabil să acceseze site-urile oficiale ale instituțiilor.
În paralel cu campaniile din țară, s-a vorbit despre necesitatea informării prin consulatele itinerante din țările în care a fost semnalat acest fenomen și care trebuie să ajungă cât mai adând în teritoriu, nu doar la nivelul capitalelor sau orașelor, prilej cu care românii aflați în situații de exploatare trebuie să afle inclusiv faptul că sărăcia este un argument în favoarea persoanelor vulnerabile, astfel încât să rimească sprijin din partea statului italian.
Senatorul Badea cere o foaie de parcurs pentru rezolvarea problemei și anunță că va ridica problema în APCE
Concluzia dezbaterii a fost formulată de președintele Comisie pentru românii de pretutindeni, senatorul Viorel Badea, care a propus Guvernului și celorlalte autorități ale statului întocmirea unei foi de parcurs pe această temă, cu termene concrete, în urma căreia, lunar, să aibă loc consultări pentru a analiza evoluția situației din zona respectivă și, în paralel, monitorizarea situației românilor aflați în dificultate.
În plus, Badea a anunțat că o delegație parlamentară va discuta direct cu parlamentarii italieni responsabili de comunitățile respective, și, va iniția la Adunării Parlamentare a Consiliului Europei procedurile pentru introducerea unei moțiuni pe tema sclaviei moderne.
De asemenea, senatorul a apelat la Ministerul de Interne pentru creșterea numărului de atașați în aceste zone și a salutat apropiata inaugurare a Consulatului de la Bari.
