Marți, 15 septembrie 2026, câteva mii de fermieri și crescători de animale s-au adunat în Piața Victoriei pentru a protesta față de blocarea exporturilor de ovine, sacrificările de animale nedespăgubite și situația generală din agricultură. Protestul, neautorizat, a degenerat în violențe: gaze lacrimogene, pietre, garduri dărâmate, zeci de persoane duse la audieri și doi jurnaliști agresați fizic. În paralel, AUR organiza „Ziua Porților Deschise” chiar lângă protest, iar printre manifestanți s-au aflat și simpatizanți ai lui Călin Georgescu. CNA a emis, în timpul zilei, un apel public către radiodifuzori pentru „rigoare, acuratețe și echilibru”.
Într-un asemenea moment, modul în care televiziunile aleg să relateze evenimentul spune adesea mai mult despre ele decât despre stradă.
Pe baza materialelor publicate pe siturile lor, cu ajutorul AI, am analizat modul în care șapte posturi – Antena 3, Realitatea Plus, România TV, Digi24, B1 TV, Euronews România și ProTV – au relatat protestul.
Un narativ oficial, repetat aproape identic
Cel mai frapant lucru nu este diferența dintre posturi, ci asemănarea lor. Aproape toate redacțiile au reprodus, cu mici variații, aceeași distincție: pe de o parte „fermierii adevărați”, veniți cu revendicări legitime; pe de altă parte „instigatorii” sau „agitatorii”, oameni cu fețele acoperite, nelegați de agricultură, cărora li s-ar datora violențele. Formula „niciunul dintre cei reținuți nu este fermier”, atribuită unor surse din Ministerul de Interne, a circulat identic la Antena 3, România TV și în relatările citate de alte posturi, fără ca vreo redacție să arate că ar fi verificat-o independent.
Antena 3 CNN a tratat ziua ca pe un thriller: „bilanțul unei zile de haos”, „bătaia din Piața Victoriei”. Postul a insistat pe discrepanța dintre cei 200.000 de participanți anunțați și cei aproximativ 500 care au ajuns efectiv, sugerând că mulți dintre cei prezenți nu erau fermieri, ci curioși costumați sau instigatori. În același timp, a dat voce unor fermieri care se delimitau explicit de violențe și a semnalat, fără menajamente, că echipa postului rival Realitatea Plus a fost agresată.
Realitatea Plus a fost ținta neașteptată a violenței. Postul asociat de regulă publicului suvranist a devenit, chiar el, obiect al agresiunii: o reporteră și un operator au fost îmbrânciți și microfonul le-a fost distrus, în direct, în timp ce unul dintre agresori le striga „Realitatea ține cu hoții”. Poliția s-a autosesizat. Acest detaliu complică orice etichetare simplă: în ochii unor protestatari, exact postul considerat „al lor” era perceput, în acel moment, ca fiind de partea puterii. Dincolo de acest incident, Realitatea Plus nu a avut o acoperire editorială proprie ușor de separat de restul presei. A fost mai degrabă subiect decât narator.
România TV. Titluri precum „bombardierul infiltrat la protest, reținut” arată aceeași tendință pentru dramatism ca la Antena 3, dar fără accente politice explicite în relatare. Accentul cade pe imagini de violență și pe cifrele de răniți și reținuți, într-un ton tabloid.
Digi24 a acordat spațiu generos reacțiilor oficiale: apelul la calm al premierului interimar Ilie Bolojan, condamnarea violențelor de către președintele Nicușor Dan, măsurile anunțate de Guvern privind despăgubirile și exporturile. Titluri de tipul „protestele pașnice sunt o manifestare a democrației” (citat din declarația premierului) plasează instituția, nu strada, în centrul relatării. Nu e o poziționare pro-Guvern explicită, dar structura știrilor privilegiază perspectiva oficială. Totuși, pe parcursul zilei jurnalele făceau referire, explicit, la un protest neautorizat ”al ciobanilor”.
B1 TV a produs, printre puținele exemple de acest fel, un material care compară modul diferit în care agenția Bloomberg (a numit protestul „anti-UE”) și Associated Press (relatare neutră, transmisă live) au prezentat evenimentul presei internaționale. Este un gest de introspecție jurnalistică – postul nu doar relatează, ci și comentează cum relatează alții, ceea ce îl distinge de restul eșantionului analizat.
Euronews România a rămas centrată pe cauza structurală a protestului – interdicția UE la exportul de ovine vii – și mai puțin pe firul politic intern legat de AUR sau Călin Georgescu. Tonul este factual, fără adjective încărcate.
ProTV a tratat evenimentul cu formatul obișnuit de bilanț: numărul de răniți, de reținuți, revendicările depuse la Guvern, reacțiile politice – totul într-un limbaj aproape administrativ, integrat în fluxul obișnuit de știri ale zilei, fără accente vizibile de partizanat.
Concluzie: nu Guvern contra fermieri, ci instituție contra stradă
Contrar ipotezei că posturile s-ar fi împărțit tranșant „pro-Guvern” versus „pro-fermieri”, tiparul este altul. Diferența majoră dintre televiziuni nu este ideologică, ci de accent: unele (Digi24, ProTV) au privilegiat vocea instituțiilor – Guvern, președinție, Jandarmerie; altele (Antena 3, România TV) au privilegiat spectacolul violenței de stradă, cu un ton mai apropiat de tabloid. Aproape toate, indiferent de orientare, au împrumutat fără verificare proprie narativul oficial care separă „fermierii legitimi” de „instigatorii infiltrați” – un narativ convenabil pentru autorități, pentru că plasează responsabilitatea violențelor în afara mișcării sociale inițiale, dar și convenabil pentru posturile suvraniste, pentru că le permite să susțină cauza fermierilor fără a-și asuma imaginile de haos.
Precizare: Material realizat pe baza articolelor publicate de posturile menționate, a comunicatelor oficiale (Guvern, Jandarmerie, CNA) și a relatărilor agențiilor de presă. Analiza nu a putut include conținutul emisiunilor de opinie transmise live, unde diferențele editoriale sunt de regulă mai pronunțate decât în materialele scrise online.
