”AVEM ACEL CEVA ÎN NOI CARE SE DESCOPERĂ DOAR ÎN MOMENTELE ÎN CARE OAMENII SUNT LĂSAŢI LIBERI”
– interviu cu părintele Octavian Blaj, preot paroh la Covăsînț (Arad) –
Românii din afara granițelor participă în aceste zile la cea de-a V-a ediţie a “Festivalului Românilor de Pretutindeni”, organizat la „Tabăra Ortodoxă de Păstrare şi Conservare a Tradiţiilor Româneşti” a Parohiei Ortodoxe din Covăsînţ.
Festivalul este conceput pentru a-i ajuta pe românii de pretutindeni să-şi conserve tradiţiile pe cale de dispariţie. Ei se pregătesc de la an la an pentru fiecare ediţie a festivalului. Îşi doresc să ajungă la Covăsînţ, chiar dacă pentru acest lucru trebuie să facă sacrificii, subliniază preotul paroh Octavian Blaj, organizatorul evenimentului.
Din experienţa pe care o aveţi în organizarea “Festivalului Românilor de Pretutindeni”, ce consideraţi că îi uneşte pe românii de pretutindeni, ce îi adună în fiecare an la acest eveniment ?
Felul în care sunt primiţi aici îi uneşte la acest eveniment. Românii sunt primiţi în casele sătenilor din Covăsînţ, pentru o perioadă fac parte din viaţa de zi cu zi de aici. Se simt de-ai casei, deja. Încet, încet vor considera această zonă ca şi casa lor, o casă de vacanţă.
Chiar de la prima ediţie s-au legat prietenii. Ceea ce am şi intenţionat, pentru că cei care vin încep să îşi împărtăşească experienţele, modalitatea în care trăiesc, şi încep să cultive aceste legături şi relaţii. Nu am putut să schimbăm prea mult grupurile, de la an la an, pentru că sătenii aşteaptă această perioadă a anului, cu toate că este un efort şi din partea lor. Sătenii oferă cazare celor 120 de români din diaspora care vin pentru a participa la acest festival. Anul acesta sunt două grupuri din Rep. Moldova, din două generaţii, în total 50 de români din Chişinău. Astfel vom suda pe etape, o relaţie solidă. Predăm ştafeta de la generaţie la generaţie.
Cât de trainice sunt legăturile care apar între participanţii la festival?
S-a format o familie mare a românilor, iar seara ne mai strângem la adunări câmpeneşti unde se joacă româneşte.
Sunt legături de durată, care s-au sedimentat. Iar în ultima perioadă, chiar și prin intermediul mijloacelor moderne de comunicare. Sunt momente în care aflu despre evenimente care se petrec aici, chiar de la românii care sunt plecaţi.
În afara faptului că sunt etnici români, ce altceva îi leagă pe acești oameni?
Avem atât de multe lucruri în comun… Este o bucurie să vezi cum românca din Bulgaria joacă alături de alta din Chişinău aceleași dansuri populare. Avem acel ceva în noi care se descoperă doar în momentele în care oamenii sunt lăsaţi liberi să se manifeste. În aceste zile ei simt că se reîntregeşte familia.
Fiecare grup vine însoţit de preoţi din ţinuturile în care locuiesc pentru că în duminica festivalului participă la Sfânta Liturghie cu toţii. Astfel suntem şi în spirit şi în realitate, uniţi într-o rugăciune.
Ce reprezentanţi din partea statului așteptați la ediţia de anul acesta?
Îl așteptăm pe domnul Bogdan Stanoevici, ministrul pentru Românii de Pretutindeni, împreună cu alţi alţi oficiali din aceeaşi instituţie. Ne-a ajutat foarte mult. Noi am plecat la drum cu buzunarele goale, dar cu o mare poftă de a realiza un loc în care să ne întâlnim toţi. Ne-a fost greu pentru că noi asigurăm transport şi cazare, iar majoritatea grupurilor vin din zone sărace. Le e foarte greu să ajungă aici şi de aceea este greu să îi aduni pe toţi.
De la ce-a de-a doua ediţie s-a alăturat şi Consiliul Judeţean Arad care a asigurat partea artistică, iar de la ediţia a III-a sarcina transporturilor este asigurată de Ministerul Afacerilor Externe prin Departamentul Românilor de Pretutindeni. Festivalul există şi în prezent pentru că de la un moment dat, sarcinile organizării acestui festival au fost preluate şi de această instituţie. (pentru www.viitorulilfovean.ro/timpromanesc a consemnat Lavinia Tănase)