Filmul „Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Crăciun” recreează atmosfera festivă a satelor...

Filmul „Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Crăciun” recreează atmosfera festivă a satelor din Moldova

Filmul „Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Crăciun”, care prezintă colinde specifice zonelor etnografice din Moldova şi nord-estul Munteniei, conservate şi promovate în perioada Crăciunului şi a Anului Nou în mediul rural, va putea fi vizionat pe pagina de Facebook a IRCCU Veneția marţi 22 decembrie 2020, ora 11.00 (ora Italiei). Subtitrat în limba italiană, proiectul este inițiat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi în parteneriat cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

În perioada sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou, vechile tradiţii şi obiceiuri româneşti se manifestă pregnant în cadrul comunităţilor rurale. Prin urmare, filmul oferă publicului o selecţie reprezentativă a manifestărilor autentice ale lumii rurale, care păstrează şi pune în valoare originalitatea colindului şi vitalitatea costumelor populare caracteristice comunităţilor locale. Scurtmetrajul reuneşte o selecţie de colinde de Crăciun şi An Nou specifice lumii satelor, aduse în atenţia publicului de toate vârstele în cadrul ediţiilor Festivalului de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, desfăşurat anual la Galaţi şi organizat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos”. Cetele de colindători, urmând tradiţiile româneşti de Crăciun şi Anul Nou, se remarcă prin costumele populare originale şi pitoreşti, prin particularitatea măştilor şi a instrumentelor utilizate, contribuind astfel la recrearea atmosferei tradiţionale festive a satelor.

Filmul cuprinde fragmente din interpretarea grupurilor de folclor şi de colindători care au participat, de-a lungul timpului, la Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou „Tudor Pamfile”, provenind din judeţele Galaţi (Vlădeşti şi Vânători), Vrancea (Nereju), Vaslui (Negreşti), Bacău (Agăş), Iaşi (Miroslăveşti), Neamţ (Piatra Neamţ), Suceava (Stroieşti) şi Botoşani (Copalău şi Cordăreni).

Crăciunul a fost, alături de Paşte, cea mai importantă sărbătoare pentru români, fiind însoţită de numeroase tradiţii şi obiceiuri care s-au transmis din generaţie în generaţie. Sărbătoarea Crăciunului prilejuia în trecut, în lumea satelor, nu doar celebrarea naşterii Mântuitorului, ci şi o serie de ritualuri legate de cultele precreştine care au ajuns apoi să simbolizeze renovarea timpului şi reinstaurarea ordinii prin Nativitate. Sărbătoarea Crăciunului a păstrat numeroase elemente precreştine în religiozitatea populară, obiceiuri ce aveau valenţe mitico–magice. Postul din Ajunul Crăciunului implica alegerea cu grijă a alimentelor ce puteau fi consumate, toate acestea fiind legate de simbolistica belşugului, norocului şi armoniei în familie. Colindul, ca obicei românesc de Sărbători, a cunoscut o varietate regională ce a condus la forme de manifestare specifice zonelor etnografice din întreaga ţară. Colindătorii începeau uratul în dimineaţa de Ajun, organizaţi în grupuri, şi primeau de la gazde daruri tradiţionale: colaci, nuci, mere, etc. Colindătorii de la sate purtau adesea măşti groteşti care întruchipau spiritele malefice ce trebuiau alungate de gospodarii darnici, astfel se prefigura un an rodnic şi lipsit de epidemii şi epizootii. Colindele, prin care copiii şi tinerii întâmpinau şi sărbătoreau venirea lui Iisus Hristos pe pământ, răsunau în Ajun şi de Crăciun, astăzi cele mai cunoscute fiind “Steaua, “Pluguşorul” şi “Sorcova”, deşi la fel de frecvente şi apreciate de comunitate erau colindele mai complexe ca “Vasilca” şi “Viflaimul”, ca şi jocurile de măşti: “Capra”, “Urşii”, “Cerbul”, “Breaza”, etc.

Consiliul Judeţean Galaţi şi Centrul Cultural “Dunărea de Jos” organizează anual Festivalul de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou “Tudor Pamfile”, ce reuneşte grupuri de colindători din mai multe judeţe din Moldova, Muntenia şi Dobrogea. Au fost prezente la festival, de-a lungul timpului, cete de urători din comunele gălăţene: Schela, Tuluceşti, Rediu, Bereşti, Măstăcani, Piscu, Braniştea, Vânători şi Băleni; dar şi din judeţul Brăila: Gropeni şi Ciocile; din judeţul Vaslui: Soleşti şi Muntenii de Sus; din Tulcea: Luncaviţa; din Bacău: Balcani; din Vrancea: Nereju, etc.

Paul Buţă, artist creator de măşti tradiţionale, actor la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă “Nae Leonard” din Galaţi, etnolog şi documentarist la Centrul Cultural “Dunărea de Jos”, organizator al manifestării cultural–folclorice, consideră că “Festivalul este un eveniment cultural ce promovează şi încurajează autenticul în creaţia populară, îndeosebi obiceiurile care se transmit din generaţie în generaţie, în comunităţile rurale. Participanţii, costumaţi în straie populare tradiţionale, frumoase şi bine păstrate, au purtat tot felul de măşti şi piese de îmbrăcăminte tradiţionale pentru reprezentarea dansurilor, precum „capra”, „ursul”. Colindătorii aveau cu ei în talie tălăngi metalice grele pentru a face un zgomot asurzitor pentru alungarea spiritelor rele”. Colindătorii participanţi la ediţiile festivalului au încântat publicul cu sunetele scoase din instrumentele de suflat vechi şi au impresionat prin coregrafia executată cu acurateţe. Conform tradiţiei,  se adunau mai întâi în biserică, unde primeau binecuvântarea preotului pentru a vesti naşterea lui Iisus din Nazaret, apoi porneau în cete la colindat gospodăriile satului de origine şi chiar pe cele ale localităţilor învecinate. Printre colindele culese din mediul rural şi readuse în atenţia publicului în ediţiile festivalului pot fi menţionate: “Plugul mare de flăcăi” din Măstăcani; “Colinde tradiţionale” din Nămoloasa; “Capra”, “Hatalul”, “Plugul” din Tecuci; “Colindătorii” din Costache Negri; “Colindul” din Schela; “Plugul mare” din Brăhăşeşti; “Colinde, stea şi plug” din Braniştea; “Capra” din Buciumeni; “Mocănaşii” din Suceveni; “Colinde şi plug” din Rădeşti; “Grupul de bătrâni cu colinde” din Tuluceşti; “Plugul” din Bereşti; “Colinde, jienii, plugul şi ursul” din Rediu; “Plugul mare” din Jorăşti, etc. În satele din judeţul istoric Covurlui este specific spectacolul folcloric “Jienii”, al cărui personaj principal este haiducul Iancu Jianu, ce capătă, însă, în contextul Sărbătorilor Crăciunului, valenţe mistice şi se alătură unor figuri mitologice în lupta pentru un An Nou liniştit şi prosper.

„Tradiţii şi obiceiuri româneşti de Crăciun” (16,33 min.)

Proiect video de Cristian Luca şi Paul Buţă

Operator – montaj video: Costel-Adrian Radu

Postproducţie, editare, sincronizare: Costel-Adrian Radu

Narator: Eugenia Notarescu

Subtitrări: Paul Buţă

Traducere în limba italiană de Anita Paolicchi