La trei luni de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, aprovizionarea globală cu petrol rămâne în scădere cu aproximativ 13% față de nivelurile de dinainte de război, iar aprovizionarea globală cu GNL cu aproximativ 20%.
Impactul acestui război este foarte asimetric, în funcție de faptul că țările primesc lovituri directe, cine este importator net sau exportator de petrol și gaze și cine are spațiu politic,a spus Kristalina Georgieva, directorul Fondului Monetar Internațional în discursul ”Spre o Uniune Europeană a Energiei”, prezentat în cadrul reuniunii Eurogrupului, care a ajut loc joi, 11 iunie.
FMI a îndemnat țările din zona euro să nu relaxeze politicile fiscale, ci să le înăsprească în continuare ca răspuns la criza energetică, cu un efort suplimentar de ajustare necesar din partea națiunilor cu datorii mari.
Țările din zona euro nu ar trebui să relaxeze măsurile fiscale pentru a face față șocului energetic actual, ci mai degrabă să-și îmbunătățească soldurile bugetare, cu eforturi suplimentare solicitate țărilor cu datorii mari, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI).
„O relaxare suplimentară a regulilor fiscale riscă să submineze credibilitatea cadrului şi să plaseze datoria pe o traiectorie şi mai înaltă“, a scris FMI în evaluarea anuală a economiei zonei euro, publicată joi.
O procedură de deficit excesiv de 1,5% este deja în vigoare în întregul bloc, permițând cheltuielile pentru apărare, dar țările UE cele mai afectate de criza energetică cer o relaxare suplimentară a regulilor fiscale. Pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu continuă, importatorii europeni care se bazează în mare măsură pe petrol și gaze sunt afectați în mod deosebit.
Pe un fundal global mai fragmentat, economia zonei euro se confruntă cu noi provocări generate de războiul din Orientul Mijlociu și cu o creșterea a prețului energiei, care vin pe fondul problemelor structurale de lungă durată ale UE – îmbătrânirea populației și reducerea productivității. Obiectivele pe termen lung ale politicilor macroeconomice europene sunt menținerea țintelor inflaționiste și amortizarea impactului asupra activității într-un mod prudent din punct de vedere fiscal. În același timp, sunt necesare consolidarea securității energetice a Europei, reziliența și creșterea economică.
Potrivit ultimelor previziuni economice, semnele unei crize încep să apară: inflația crește, iar creșterea economică se reduce (Banca Centrală Europeană a anunțat joi o creștere a ratelor dobânzilor cu 0,25%).
„Am avertizat că ne aflăm într-o lume mai predispusă la șocuri. Ar trebui să ne așteptăm că vor urma mai multe șocuri și ar trebui să fim foarte atenți la modul în care implementăm resursele publice limitate, recunoscând că aceasta nu va fi ultima dată când acest lucru ar fi necesar”, a spus directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-o discuție cu presa.
Țările cu datorii mari cer flexibilitate
Într-o scrisoare adresată președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sfârșitul lunii mai, premierul italian Giorgia Meloni a cerut mai multă flexibilitate pentru a aborda criza energetică.
Ca răspuns, Comisia Europeană a anunțat săptămâna trecută că flexibilitatea poate fi acordată doar în cadrul actual, permițând ca o cheltuială de 0,3% din cele 1,5% deja alocate apărării să fie transferată către energie.
Georgieva le-a spus jurnaliştilor că FMI „ar dori foarte mult să vadă ţările disciplinate în modul în care folosesc această flexibilitate, în special ţările care au niveluri ridicate de deficit“.
FMI a salutat ultimele mișcări ale Comisiei și a precizat ce ar trebui să facă țările cu datorii mari precum Italia.
„Ajustarea fiscală structurală pe termen mediu rămâne imperativă“, se arată în declarația de joi, cerând guvernelor din zona euro să-și reducă deficitele – și să-și mărească excedentele dacă le au.
Excluzând Germania, FMI recomandă „îmbunătățirea soldului primar structural cu aproximativ 3% din PIB între 2025 și 2031 – cu încă 1,3% peste valoarea de referință, în mare parte pentru țările cu niveluri ridicate ale datoriei“.
Cu alte cuvinte, FMI solicită consolidarea fiscală structurală din partea țărilor din zona euro cu efort suplimentar pentru țările cu datorii mari, care trebuie să facă eforturi în această direcție.
„Ajustarea fiscală va necesita o strategie cuprinzătoare și credibilă care combină reprioritizarea cheltuielilor, îmbunătățirea eficienței cheltuielilor și măsuri structurale, cum ar fi reforma drepturilor, împreună cu reforme de stimulare a creșterii pentru a crește veniturile“, se arată în declarație.
